Potecile turistice din Braşov, „cenuşărese ale turismului”

Preşedintele SKV Braşov, una dintre cele mai mari asociaţii montane din România, Marcel Şofariu, i-a solicitat vineri, la Braşov, ministrului Antreprenoriatului şi Turismului, Constantin Cadariu,  să acorde atenţie şi drumeţiei montane. De altfel, el a menţionat că  în acest moment, în România se lucrează la amenajarea unor poteci incluse într-o reţea europeană de trasee.
„Infrastructura principală, care este reprezentată de poteci este deficitară. De exemplu, la Braşov,  noi folosim potecile amenajate în urmă cu mai bine de 100 de ani. Unele sunt distruse de infrastructura de schi sau de mountain-bike. Este foarte bine că se dezvoltă astfel de activităţi, dar nu în dauna unei dezvoltări odată făcură şi care, la un moment dat a reprezentat o valoare”, a declarat Şofariu.
 
Din primărie în primărie pentru a obţine finanţare pentru câţiva kilometri de potecă
Totodată el a amintit că asociaţia pe care o reprezintă gestionează traseele europene de drumeţie în România, care au o lungime de 2.000 km: „Am reuşit să identificăm aceste trasee, iar o parte dintre ele au fost marcate cu o finanţare elveţiană. În ultima perioadă reuşim să amenajăm câteva zeci de kilometri pe an, pentru că nu obţinem finanţări”.
Conform sursei amintite, în judeţul Braşov, traseul european de drumeţie are o lungime de 180 de kilometri şi trece pe la graniţele judeţului Braşov. „În zona noastră, traseul trece dintr-un judeţ în altul pe creasta munţilor şi prin 29 de unităţi administrativ-teritoriale. Trebuie să tratăm cu fiecare primărie, pentru a obţine finanţare pentru 5 sau 7 kilometri de potecă. La nivel european, toate aceste lucrări se fac integrat, de către o singură echipă”, a menţionat Şofariu.

Finanţarea europeană pentru diferitele trasee nu este gestionată de ministerele de resort
De cealaltă parte, ministrul a menţionat că în acest moment este există o confuzie în ceea ce priveşte infrastructura turistică. „De exemplu, diferitele trasee tematice turistice sau culturale, finanţate cu bani europeni sunt gestionate de Ministerul Fondurilor Europene nu de ministerele de resort. Prin PNRR  (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n.r.) se puteau finanţa şi aceste poteci, dacă problema era gestionată de autorităţile din domeniul turismului, dar acum nu mai este posibil”, a explicat ministrul.