Porţi deschise la „închisoarea” copiilor

Centrul de Reeducare de la Ghimbav şi-a deschis ieri porţile pentru cei interesaţi să vadă cum decurge procesul de reeducare a minorilor care au săvârşit fapte de natură penală, pentru care, dacă ar fi fost majori, ar fi ajuns după gratii. Locatarii centrului au comis tâlhării sau furturi ori au avut chiar tentative de omor, însă, pentru că este vorba despre copii, nu au ajuns după gratii. Societatea le oferă acestora o a doua şansă, ţinând cont că la vârsta lor nu au discernământul unui adult, iar procesul lor de educare nu este încă încheiat. Chiar dacă la Ghimbav există 25 de locuri, în acest moment aici trăiesc doar 12 copii care au ajuns aici trimişi de instanţele de judecată după ce au fost împinşi spre delincvenţă de către mediul în care au crescut sau chiar de către părinţii care i-au văzut ca pe o sursă de venit. „Centru nostru găzduieşte copii care au săvârşit fapte penale, dar nu răspund penal datorită vârstei, fiind minori. Noi le oferim servicii speciale, astfel încât, când vor ieşi pe poarta instituţiei să reuşească să se reintegreze în societate”, a declarat Irina Durnă, coordonatorul centrului. Perioada de şedere este de maxim doi ani, timp în care minorii trebuie să înveţe să se poată descurca singuri şi să înveţe normele de morală. Toţi copiii care au ajuns în centru au primit o hotărâre judecătorească în acest sens. „În general, ţinem cont de ceea ce există la dosar. Se fac probe în astfel de cazuri şi, când considerăm că este necesar, dispunem instituţionalizarea copiilor. Aici li se oferă şi o protecţie, până la urmă”, a declarat Izabela Ilie, judecător la Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov. Pe lângă şcoală, copiii desfăşoară aici şi alte activităţi, cum ar fi grădinăritul şi îşi petrec timpul îmbinând utilul cu plăcutul. „Eu am ajuns aici pentru un furt făcut la vârsta de 12 ani. Am fost înconjurată de foarte mulţi prieteni care m-au încurajat să o fac şi acum îmi pare rău. Mi-a fost învăţătură de minte”, spune o fată. „Am furat bani şi telefoane. Îmi pare rău că am furat”, spune un băieţel. Din păcate, odată ieşiţi din centru şi reîntorşi în familie, copiii nu mai primesc sprijinul necesar, astfel că o mare parte dintre ei recidivează şi se reîntorc în centrele de reeducare sau ajung chiar în închisori.