Poluarea Braşovului, o necunoscută?

Chiar dacă în Braşovul are cinci staţii de monitorizare a calităţii aerului, datele colectate de acestea par irelevante. Cel puţin aşa reiese dintr-o analiză publicată de GreatNews, care a verificat felul în care s-au desfăşurat măsurătorile pentru 5 poluanţi în cele mai mari 7 oraşe din România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova şi Braşov), dar şi în Ploieşti. Analiza a vizat perioada 2011 – 2017, iar sursa datelor a fost site-ul calitateaer.ro (Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului - RNMCA).
Cei 5 poluanţi care au făcut obiectul analizei, sunt unii dintre cei care au cele mai grave efecte asupra sănătăţii umane, respectiv PM2.5 (particule de materie cu diametru de 2,5 micrometri sau mai mici), PM10 (cu diametru de 10 micrometri sau mai mici), benzen, dioxid de sulf şi monoxid de carbon. De altfel,  benzenul şi particulele de materie (PM), au fost incluse de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pe lista substanţelor cancerigene pentru om. Comisia Europeană estimează că, în fiecare an, 25.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului.  
Conform analizei amintite, cele 5 staţii de monitorizare a aerului din Braşov nu au fost prea utile în ceea ce priveşte monitorizarea particulelor materiale, a benzenului şi a dioxidului de sulf.  Mai exact, în analiza amintită se arată că în anii 2015 şi 2016 datele referitoare la PM 2,5 au fost insuficiente pentru a fi validate. În acelaşi material se arată că în anul 2014 dioxidul de sulf nu a fost măsurat la nici o staţie, iar în anul 2015 fie nu a fost măsurat, fie nu datele colectate au fost insuficiente.
În ceea ce priveşte concentraţia de benzen din aer, conform infograficului realizat de publicaţia amintită, în anii 2011 şi 2013 datele colectate au fost insuficiente pentru a fi validate, iar în anii 2014 şi 2015 nu s-a făcut nici o măsurătoare la staţiile din reţea.