Podul de lemn spre „satul fantomă” din Măieruș va fi refăcut din temelii

Lucrările au o valoare totală de 1,39 milioane de lei și ar trebui finalizate în maximum zece luni Foto: „GRANIÞÔ. Podul peste Olt, construit în 1950, face legătura între județele Brașov și Covasna. Satul Arini, aflat la granița dintre județele Brașov și Covasna, este cunoscut drept „satul fantomă”, din cauza faptului că aici trăiesc aproximativ 800 de romi, care și-au ridicat case cu forțe proprii, iar toți au aceeași adresă. Satul a fost de fapt „pasat” de la autoritățile covăsnene la cele brașovene, timp în care situația localnicilor de acolo nu a fost foarte clară. Acum, acesta aparține din punct de vedere administrativ de comuna brașoveană Măieruș, însă casele au rămas pe teritoriul administrativ al Covasnei, respectiv comuna Belin. Podul de lemn care traversează Oltul spre acest sat, de pe Drumul Județean 103G, se află într-o stare avansată de degradare, fiind construit în anul 1950, astfel că exista riscul ca localnicii să rămână izolați de Brașov până la urmă. Totodată, pe acest pod se face legătura și între DN13 și localitățile covăsnene Baraolt și Hăghig, fiind un drum de legătură pentru cei din zona Măierușului cu Sfântu Gheorghe. Consiliul Județean Brașov a aprobat de curând indicatorii tehnico-economici aferenți investiției și a alocat un milion de lei pentru execuția lucrărilor, anul trecut fiind alocate 250.000 de lei în acest sens. Valoarea totală a lucrărilor este de 1,39 milioane de lei și ar trebui finalizate în maximum zece luni. În prezent, podul, care are o lungime de 61,85 metri, este destul de șubred, iar barele metalice de restricționare a autovehiculelor de gabarit depășit au dispărut. Subiect de film documentar Încă de acum aproape 10 ani, autoritățile brașovene au inițiat o serie de demersuri privind punerea în legalitate a rromilor din acest sat. Un prim pas a fost luarea în evidență a locuitorilor și a imobilelor și încercarea de emitere a unor acte de identitate. Acest ultim demers nu s-a putut realiza, nefiind întrunite condițiile legii, deoarece nu exista dovada deținerii legale a terenului și a imobilului, iar unii nu aveau nici măcar certificat de naștere. Cei în cauză locuiesc în 120 de imobile, construite fără autorizație în urmă cu circa 30 de ani, pe o suprafață de peste 5 ha. Terenurile au fost achiziționate de la localnici cu acte de mână, nelegalizate și, deci, fără nici o valoare juridică. Această încurcătură administrativă a fost prezentată, în 2011, și într-un film documentar realizat de francezul Stephane Lucon.