Poate sau nu Iohannis să convoace un referendum pe Justiţie?

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că va adresa Parlamentului o nouă consultare, pentru a fi lărgită aria de cuprindere a referendumului ce va avea loc pe 26 mai. Este ştiut faptul că tema referendumului anunţat de Iohannis este justiţia, dar întrebarea care se pune acum este: poate şeful statului să convoace un referendum pe această temă?
Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, a declarat, pentru B1 TV, că Justiţia nu poate face obiectul referendumului. În plus, orice întrebare ar pune preşedintele, dacă referendumul trece, trebuie modificată Constituţia: „Când a informat Parlamentul că vrea să consulte poporul prin referendumul, a spus nişte domenii în care vrea să consulte poporul. Acum vrea să extindă aceste domenii în care el doreşte să pună întrebarea. Justiţia nu poate face obiectul referendumului. Să întrebi poporul dacă vrea să se respecte legea? Cum să întrebi aşa ceva? În domeniul ăsta al Justiţiei e foarte greu să găsească, cel puţin din ce am văzut că vorbesc tot felul de specialişti, o întrebare care, dacă trece referendumul, să nu presupună modificarea Constituţiei. Faptul că poporul spune «da, să-i bage la închisoare pe toţi» nu înseamnă că o să-i bage la închisoare. Trebuie să modifici Constituţia şi legile în urma referendumului, or preşedintele însuşi nu poate promova modificarea Constituţiei decât la solicitarea Guvernului. Şi dacă întrebi poporul dacă e de acord ca Guvernul să nu mai dea OUG. Şi dacă e de acord ce? Constituţia prevede că Guvernul poate să emită OUG. Până nu se modifică Constituţia... Plus că termenul de 26 mai e prea scurt să mai consulte Parlamentul, pentru că Parlamentul o să-i pună  zi de consultare în 27 mai”.

Ce prevede Legea Referendumului
Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului prevede, la articolul 11, că „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional”.
Potrivit ART. 12(1) *) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:
A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării
B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
a) regimul general al proprietăţii publice şi private;
b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
c) organizarea generală a învăţământului;
d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;
e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;
f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;
g) regimul general al cultelor”.