Poate la 100 de ani de la Unire va fi altfel

În 27 martie 1918, Basarabia revenea la patria mamă - România. Pentru un scurt timp, însă, pentru că în 1940, Stalin alipeşte Basarabia Uniunii Sovietice. Şi astfel, povestea Basarabiei se scrie şi se rescrie pe o altă filă. Sub sloganul „Basarabia - file de poveste” s-au desfăşurat, în week-end, acţiuni care au marcat unirea din urmă cu 98 de ani. Celebrarea a început cu o expoziţie de fotografie în Piaţa Sfatului, unde tinerii ar fi vrut să facă şi o horă, împreună cu braşovenii. O horă care a fost prinsă între cei câţiva participanţi din Piaţă. Tot în cadrul evenimentului, după amiază, a avut loc, o prezentare a bucatelor moldoveneşti sub forma basmului „Soacra cu trei nurori”. Însă au avut loc şi competiţii sportive cu scop caritabil, dar şi o seară de distracţie. Toate organizate de Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Braşov şi Asociaţia Link. „Eu am făcut studiile în Braşov, în perioada 2001-2010, începând de la liceu până la master, am fost şi fondator al unei organizaţii de studenţi basarabeni şi ani la rând, am organizat un festival asemănător (Zilele Basarabiei, eveniment organizat de Organizaţia Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni - n.r.) Marcăm acest eveniment în fiecare an şi sperăm ca la 100 de ani să putem sărbători Hora Unirii aici şi la Chişinău, să avem un singur stat. De noi depinde dacă vom cere, dacă vom avea aceste evenimente, să ducem acest mesaj mai departe. Şi în Republica Moldova trăiesc români şi suntem acelaşi popor, vorbim aceeaşi limbă, avem aceeaşi istorie, trebuie să fim uniţi în acelaşi stat”, a punctat Octavian Apostol (foto sus), fost preşedinte al Organizaţiei Studenţilor Basarabeni şi Buvovineni (OSBB), acum director general al Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală în Guvernul Republicii Moldova.
Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Tinerilor Basarabeni, în Braşov comunitatea basarabeană numără câteva mii de membri, dintre care aproximativ 300 sunt studenţi. „Sunt mulţi basarabeni aici. Unii studiază aici, alţii au studiat, mulţi rămân aici, la Braşov, muncesc, îşi deschid propriile companii. Eu sunt de trei ani aici, iar în primul an, colegii m-au primit cu braţele deschise. Sunt anumite stereotipuri cu care ne confruntăm: că vorbim rusă, că de ce venim noi aici, ba chiar că profesorii sunt părtinitori. Însă după trei ani aici mi-am dat seama că sunt doar clişee. Personal, n-aş vrea să zic să vreau să mă întorc acasă, am părinţi care muncesc foarte mult pe bani puţini. E foarte dificil să întreţii un student, chiar dacă e România şi preţurile nu sunt mari, dar e greu totuşi, doar cu salariile. În România, eu personal mă simt deja ca acasă şi în primul an când treceam Prutul eram emoţionat că mă întorc acasă, acuma deja nu mai simt, eu deja sunt acasă şi la Braşov, şi în Moldova”, ne spune Victor Soroceanu (foto jos), preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Braşov, cea care a preluat într-un fel ştafeta de organizare a unui eveniment pentru basarabeni în Braşov, de la OSBB.

Marş de amploare în Chişinău. 50.000 de oameni au cerut unirea Moldovei cu România
Zeci de mii de persoane s-au adunat ieri în faţa Teatrului de Operă şi Balet din centrul capitalei Chişinău pentru a participa la un marş de amploare care a celebrat 98 de ani de când Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, relatează publika.md.
Potrivit organizatorilor, peste 50.000 de persoane au participat la marşul de duminică din capitala Chişinău, printre care reprezentanţi ai Diasporei Unioniste şi invitaţi din România. Manifestanţii s-au deplasat din centrul capitalei până la gară. Marşul ar fi început după ora 13.00. Demonstranţii au scandat „Trăiască, trăiască, trăiască, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!" şi „Unire!", potrivit publika.md. În timpul marşului, veteranii au depus flori la monumentul Eroilor din faţa Ministerului Afacerilor Interne.
Pe data de 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, dar, în iunie 1940, Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Tot duminică a fost constituit Sfatul Ţării doi, format din 101 membri, având responsabilitatea de a pregăti unirea Republicii Moldova cu România până în 2018.