Ploşniţele de pat pot trăi peste 400 de zile fără hrană

Ploşniţa de pat este una dintre insectele de care oamenii se tem cel mai mult atunci când apare într-o locuinţă sau într-un spaţiu de cazare. Deşi este mică şi discretă, insecta poate fi extrem de greu de eliminat. Specialiştii Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” explică modul în care trăieşte ploşniţa de pat, cum se hrăneşte şi de ce infestările sunt atât de dificil de controlat.
 „Ploşniţa de pat: mică, discretă şi surprinzător de greu de eliminat. În contextul actual, în care se vorbeşte din nou despre ploşniţe, hai să aflăm mai multe despre aceste mici vietăţi. Ploşniţa de pat, Cimex lectularius, este o insectă parazită care se hrăneşte cu sângele oamenilor şi al altor animale”, scriu specialiştii Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. 

Unde se ascunde 
„În timpul zilei, se ascunde în crăpături şi spaţii înguste, inclusiv în cusăturile saltelelor, mobilier sau în apropierea locurilor unde oamenii dorm sau se odihnesc. Noaptea devine activă, fiind atrasă de dioxidul de carbon expirat de gazde. Corpul său turtit îi permite să se strecoare în locuri greu accesibile”.

Consumă sânge 
„Pentru a se hrăni, înţeapă pielea şi consumă sânge. O masă durează, de obicei, câteva minute, după care insecta se retrage în ascunzătoare”.

O femelă, 500 de ouă
Unul dintre principalele motive pentru care este dificil de scăpat de ploşniţe este ciclul lor de viaţă. O singură femelă poate depune aproximativ 200-250 de ouă, dar numărul poate ajunge până la 500 pe parcursul vieţii. Ouăle eclozează în aproximativ 6-10 zile. După eclozare, nimfele trec prin cinci stadii de dezvoltare până ajung adulte. Pentru fiecare năpârlire, nimfa are nevoie de cel puţin o masă de sânge.
„Ciclul de viaţă este unul dintre motivele pentru care infestările pot fi dificil de controlat. O femelă poate depune aproximativ 200–250, până la 500 de ouă pe parcursul vieţii”, arată specialiştii.

Frigul le face mai rezistente
Rezistenţa ploşniţei de pat este unul dintre aspectele care fac combaterea infestărilor atât de dificilă. Stadiile nimfale mai avansate pot supravieţui mai mult timp fără hrană decât cele mai tinere. Mai mult, adulţii au reuşit să reziste fără hrană mai mult de 400 de zile în condiţii de laborator, la temperaturi scăzute.
„Adulţii au rezistat fără hrană mai mult de 400 de zile în condiţii de laborator, la temperaturi scăzute”, explică Muzeul Antipa.
Temperaturile scăzute încetinesc metabolismul insectei, ceea ce îi permite să reziste o perioadă mai lungă fără hrană.

Nu înseamnă „mizerie”
Specialiştii Muzeului Antipa atrag atenţia şi asupra unui mit frecvent întâlnit: apariţia ploşniţelor înseamnă că spaţiul respectiv este murdar. „Prezenţa ploşniţelor nu înseamnă că un spaţiu este murdar. Aceste insecte pot apărea în spaţii foarte diferite, indiferent de nivelul de curăţenie”, subliniază specialiştii.
Prin urmare, o infestare poate apărea în spaţii cu niveluri diferite de curăţenie, iar simpla igienizare a încăperii nu explică şi nici nu rezolvă întotdeauna problema.

Rezistenţă la anumite insecticide
Potrivit specialiştilor, există mai multe motive pentru care ploşniţele de pat sunt dificil de combătut. „De ce sunt atât de greu de eliminat? Pentru că petrec mult timp ascunse, ciclul de viaţă poate varia în funcţie de condiţiile de mediu (temperatură, umiditate, disponibilitatea hranei), se pot strecura în spaţii foarte mici, iar unele populaţii au dezvoltat rezistenţă la anumite insecticide”, transmite Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.