Plasticul e mai ceva ca „aurul” pentru foştii hoţi de fier vechi

Până şi gunoiul a ajuns să se fure în ziua de astăzi. Nu este vorba de orice gunoi, ci de cel reciclabil. Dacă fier deja nu prea se mai găseşte pe la platformele de gunoi, în ultima vreme plasticul e mai ceva ca „aurul” şi dispare inclusiv din containerele de mari dimensiuni de tip clopot care sunt destinate special pentru reciclare. Acestea sunt mană cerească pentru cei care îşi câştigă traiul din furtul de PET-uri şi alte mase plastice, mai ales că deja în aceste recipiente sunt sortate şi nu mai este nevoie de prea multă muncă. Legea salubrizării s-a modificat anul trecut, iar noile prevederi legislative stabilesc foarte clar că adunarea oricăror deşeuri din containerul de gunoi este considerată furt. Potrivit legii, oamenii care îşi câştigă existenţa din colectarea şi vinderea deşeurilor reciclabile la punctele de colectare din oraş nu numai că pot lua amenzi, dar se pot alege şi cu dosar penal.

 

Platformele „anti-furt”, distruse

Autorităţile braşovene au început o adevărată luptă cu „reciclatorii”, mai ales că Braşovul are rezultate slabe în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, lucru remarcat şi de către Reprezentanţii Ecorom Ambalaje, iniţiatorii campaniei „Oraşul reciclării”, care premiază comunităţile care adună cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclabile. Aceştia au avut o întâlnire cu reprezentaţii Primăriei Braşov, Poliţiei Locale şi celor doi operatori de salubritate din municipiu Comprest şi Urban, tocmai pentru a identifica soluţii pentru stoparea acestui fenomen de furt al gunoiului reciclabil. Potrivit legislaţiei, singurii abilitaţi să colecteze deşeurile reciclabile sunt cele două firme de salubrizare care au semnat contract cu Primăria Braşov. Tocmai pentru a se stopa furturile s-au luat mai multe măsuri, de amenajarea unor platforme care să poată fi ţinute sub cheie sau de platforme încuiate, numai că nu au avut efectele scontate, în goana după „reciclabile”, hoţii distrugând încuietorile şi capacele containerelor. 

„Prin concesionarea serviciului de salubrizare, ne-a fost delegată şi activitatea de colectare a deşeurilor municipale, în care sunt incluse şi cele reciclabile. Practic, cele două firme, noi (Urban SA - n.r.) şi Comprest, avem exclusivitate pentru acest serviciu. Aceste furturi au un impact negativ atât în această campanie privind desemnarea «Oraşului Reciclării», cât şi în ceea ce priveşte raportările noastre de cantităţi colectate selectiv către instituţiile de mediu Lunar, trebuie să prezentăm rapoarte privind gestiunea deşeurilor, iar cele sustrase nu apar în nici un document. Prin contractul de gestiune încheiat cu Primăria Municipiului ne-am asumat nişte obiective pe care nu le putem atinge din cauza furturilor. De asemenea, sunt afectate şi raportările către Agenţia pentru Protecţia Mediului, care, ulterior, trimite datele către Comisia Europeană”, a explicat directorul Sucursalei Braşov a Urban SA, Sebastian Iakab.

 

S-au dat şi amenzi, dar… degeaba

În ultima perioadă, Poliţia Locală a efectuat mai multe controale la rampele de gunoi. „Au fost aplicate 68 de amenzi, în valoare totală de 16.375 de lei, cele mai multe mai multe dintre sancţiuni fiind pentru sustragerea deşeurilor reciclabile. De asemenea, au fost constatate şi şapte infracţiuni, pentru care sunt cercetate 14 persoane. Tot în această perioadă a fost confiscată şi cantitatea de 28,5 de metri cubi de deşeuri plastice”, a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sorin Toarcea. 

 

Problema e la cei care cumpără astfel de deşeuri

Pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui însă modificată şi legislaţia şi metoda de autorizare a centrelor  de colectare a deşeurilor reciclabile, în Braşov fiind peste 20 de astfel de centre. „Multe dintre ele au fost autorizate înainte de anul 2014, când a apărut noua Lege a salubrizării. Singurele condiţii pe care trebuia să le îndeplinească un centru era să aibă o platformă betonată şi un cântar. Cred că ar trebui ca aceste centre să treacă printr-un nou proces de autorizare, cu respectarea tuturor condiţiilor, pentru că un astfel de centru trebuie să fie racordat la sistemul de alimentare cu apă şi să aibă amenajări pentru colectarea unor reziduuri. Ar trebui «filtrate» mai bine aceste unităţi. Trebuie rezolvate însă şi problemele legate de valorificare şi de evidenţele acestor centre: Am avut un angajat care, la un moment dat a vândut câteva deşeuri. Datele lui personale au fost utilizate şi pentru alte tranzacţii, iar pe anul 2014, i-a venit acasă o decizie de impunere de aproape 20.000 de lei, reprezentând sumele datorare către bugetul de stat, pentru deşeuri care, potrivit documentelor, le-ar fi vândut”, a punctat directorul Urban Braşov.