Planul Urbanistic General al Braşovului, elaborat în trei ani. Banca Mondială: Cartierele nu mai trebuie să fie „dormitoare”

Consilierii locali braşoveni şi reprezentanţii câtorva ONG-uri invitate de Primăria Braşov, reprezentanţi ai municipalităţii, dar şi arhitecţi sau urbanişti au participat la sfârşitul săptămânii trecute, respectiv joi şi vineri, la dezbaterea caietului de sarcini realizat de Banca Mondială ce vizează realizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Braşov. Caietul de sarcini este aproape gata, iar luna viitoare ar urma să fie lansată şi procedura de achiziţie a serviciilor de consultanţă.
„În caietul de sarcini este prevăzut un termen de 36 de luni pentru realizarea PUG-ului de către câştigătorul acestei licitaţii, această durată fiind deja cea mai scurtă posibil din punct de vedere procedural. Acum am ajuns la o variantă destul de matură a unui draft de caiet de sarcini care are un nivel de performanţă foarte ridicat - atât în context naţional cât şi internaţional, cel puţin în Europa de Sud-Est - care va fi impus consorţiului care va câştiga licitaţia pentru elaborarea acestui document. Acesta este un lucru bun pentru că situaţia Braşovului ca amplasare, ca mod de funcţionare, ca dinamică în ultimii 10 ani şi în viitorii 10 ani să poată fi tratată astfel încât obiectul finit al acestui contract - adică Planul Urbanistic General actualizat - să fie un instrument cât se poate de operativ şi în acelaşi timp cât se poate de deschis pentru viitoare proiecte la scară metropolitană şi regională”, a declarat Andrei Mitrea, consultant al Băncii Mondiale, coordonatorul proiectului de elaborare a caietului de sarcini pentru actualizarea PUG Braşov.
Reprezentantul Băncii Mondiale a amintit că „sunt patru capitole mari pe care le-am urmărit în mod sistematic pe parcursul caietului de sarcini, având o abordare pro-activă şi nu reactivă - ceea ce de asemenea ar putea fi un element de noutate în context naţional - inclusiv în privinţa patrimoniului natural şi construit. În esenţă, viitorul PUG armonizează prevederile din legislaţia actuală, îl deschide ca proiect către temele actuale de cercetare la nivel european şi internaţional şi încearcă să-l transforme într-un instrument suficient de matur ca să fie operaţional, ceea ce nu este un lucru uşor”. 
Demersurile pentru elaborarea caietului de sarcini au început în urmă cu aproximativ un an, în cadrul contractului de asistenţă cu încheiat de Primăria Braşov cu Banca Mondială. „Am încercat, împreună cu echipa Băncii Mondiale, să corelăm cât mai multe date, să preluăm cât mai multe detalii, propuneri, amănunte, sugestii, şi să ajungem într-o fază în care să putem face parcursul procedural necesar pentru reactualizare a PUG Braşov”, a precizat primarul municipiului Braşov, George Scripcaru.

A început „bătălia oraşelor”
Pe lângă caietul de sarcini pentru actualizarea PUG, experţii Băncii Mondiale mai lucrează la un caiet de sarcini pentru PUZ regenerare urbană (în contextul în care 73% dintre oamenii care locuiesc în municipiile din România locuiesc la bloc, iar în ultimii 30 de ani nu s-a făcut aproape nimic notabil pentru a schimba ceva în cartiere sub aspect urbanistic), dar şi la un ghid de regenerare urbană pentru oraşe-magnet. Un alt  ghid elaborat tot de specialiştii Băncii Mondiale vizează bunele practici în dezvoltarea urbană. „Din punctul nostru de vedere Braşovul are un atu pentru că are în acest moment infrastructură urbană foarte bine pusă la punct, cea mai bună din ţară la momentul de faţă. Ghidul de regenerare urbană oferă chestiuni practice, începând de la cum să gândeşti un trotuar sau la ce să ai în vedere când plantezi un copac şi până la teme complexe, cum ar fi elaborarea unui studiu de fezabilitate sau a unei documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţie (DALI), ori organizarea unui concurs de soluţii. Ghidul de bune practici în dezvoltarea urbană, cuprinde exemple concrete preluate de la oraşe din România, inclusiv din Braşov, începând de la legislaţie şi hotărâri de consiliu local, şi până la modul în care anumite probleme importante au fost abordate de anumite administraţii locale”, a explicat Marcel Heroiu, expert senior pe dezvoltare urbană, Banca Mondială.
Heroiu a mai spus că „bătălia dintre oraşe va fi bătălia pentru oameni. Mai ales în contextul declinului demografic, oraşele care reuşesc să atragă oameni tineri, bine pregătiţi, vor avea de câştigat. În această luptă, fiecare oraş va trebui să iasă la bătaie cu tot ce are mai bune de oferit, de la locuri de muncă multe şi bine plătite la calitatea cât mai înaltă a vieţii. Un sondaj făcut de Banca Mondială arată că mulţi dintre români vor să se mute într-un oraş din România mai degrabă decât în afara României, iar pentru aceştia este importantă calitatea vieţii, adică îşi doresc oraşe care arată ca oraşele din afară. Ei bine, la Braşov care este un astfel de oraş-magnet, discutăm despre ce poate fi făcut pentru a creşte calitatea vieţii, în contextul în care Braşovul este deja un oraş care arată bine, este perceput de români ca un oraş cu o calitate a vieţii foarte bună, dar vrem să vedem cum mai pot fi îmbunătăţite lucrurile acolo unde este loc. Vom discuta despre planificare spaţială, viziune de dezvoltare pe termen lung, urbanism şi îmbunătăţirea aspectului oraşului acolo unde se mai poate lucra, concursuri de soluţii pentru spaţii publice importante din oraş, atât reprezentative pentru întreg oraşul cât şi importante pentru diferitele cartiere, astfel încât cartierele să nu mai fie doar «dormitoare». E o discuţie deschisă unde prezentăm ce am realizat până acum, în cadrul parteneriatului dintre Primăria Braşov şi Banca Mondială“.