Planul Junker, soluţia lui Predoiu pentru Braşov - Comarnic

Prim vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, l-a acuzat de dezinformare ieri la Braşov, pe premierul Victor Ponta, în ceea ce priveşte proiectul autostrăzii Comarnic - Braşov. „Premierul Victor Ponta a afirmat că lucrările la această arteră nu au început pentru că nu a existat un consens politic, ceea ce nu este adevărat. Eşecul este consecinţa unei încăpăţânări vinovate a lui Victor Ponta, care s-a spălat pe mâini şi a aruncat responsabilitatea pe alţii”, a subliniat Predoiu.

Acesta a venit şi cu o serie de argumente în acest sens precizând faptul că în aprilie 2012, Guvernul a scos la licitaţie autostrada la preţul de 1,2 miliarde de euro pentru o lungime de 58 de km, iar Guvernul Ponta când a venit la putere a anulat această licitaţie. „După un an însă, ministrul Transporturilor Dan Şova a scos din nou la licitaţie proiectul, pe 1,8 miliarde de euro, dar pentru o lungime de numai 52 de km. Guvernul a lansat licitaţia fără a obţine avizul de la Eurostat, document care garantează accesul surse de finanţare a companiilor care vor să obţină contracte de concesiune. Cum nici o bancă nu a fost dispusă  să acorde bani, proiectul a stat pe loc, până când s-a renunţat la idee”, a explicat Predoiu. Acesta a susţinut că Guvernul Ponta s-a folosit totodată şi de un studiu de fezabilitate expirat pentru această autostradă, elaborat în 2006, deşi exista unul din 2012, iar finanţatorii au refuzat proiectul având în vedere documentele învechite. „Totodată, actualul Guvern a trimis la Comisia Europeană o versiune greşită a Master Planului de Transporturi, modificând traseul Culoarului IV Pan European, motiv pentru care documentul a fost respins în forma iniţială.  Acum, autostrada Comarnic-Braşov este inclusă în Master Plan, iar realizarea ei se va face în mai multe etape, respectiv construirea variantelor ocolitoare pentru localităţile Comarnic, Sinaia, Buşteni şi Azuga, elaborarea studiului de fezabilitate pentru autostradă, după care, în perioada 2017-2020, ar trebui construită şi artera”, a spus Cătălin Predoiu. 

Acesta a precizat că soluţia liberalilor pentru acest proiect este solicitarea unei finanţări prin Planul Juncker, care pune accentul pe parteneriatul public-privat. „România a transmis deja o listă cu peste 300 de proiecte ce ar putea beneficia de finanţare prin această sursă, însă investiţiile avute în vedere nu sunt prioritizate. Pe listă se regăsesc proiecte precum amenajarea unui Muzeu al Tutunului la Iaşi sau săli polivalente în alte oraşe. Propunerea noastră este ca în luna august, când se va finaliza o nouă versiune portofoliului de proiecte pentru care se vor cere bani prin Planul Juncker, să se prioritizeze investiţiile şi pe listă să fie inclusă şi autostrada Braşov-Comarnic. Este o oportunitate de care România poate profita”, a punctat Prim vicepreşedintele PNL, în cadrul vizitei sale de la Braşov. 

 

Ce este Planul Junker

Planul Juncker presupune înfiinţarea unui nou Fond European pentru Investiţii Strategice (FEIS), în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acest fond se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, precum şi pe 5 miliarde de euro din partea BEI. Potrivit Comisiei Europene, FEIS urmăreşte furnizarea de garanţii financiare din bugetul statelor membre şi al Uniunii Europene, în speranţa că acestea se vor dovedi suficient de motivante pentru a genera investiţii private, în proporţie de 15 euro atraşi din mediul privat pentru fiecare euro garantat de bugetele naţionale şi de cel european (raport de 1 la 15). 

Planul gigant de atragere în următorii trei ani a 315 de miliarde de euro în economia UE, printr-un mecanism bazat pe un fond comun cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) care va multiplica de 15 ori capitalul iniţial, a fost anunţat în noiembrie 2014, de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Planul este aşteptat să devină operaţional anul acesta.