Piaţa Sfatului, inclusă în Via Transilvanica. Borna celebrei poteci va fi amplasată la kilometrul 0 al Braşovului în luna iunie

Piaţa Sfatului va fi „punctul zero“ al Via Transilvanica la Braşov. Alin Uşeriu, preşedintele asociaţiei Tăşuleasa Social şi coordonatorul proiectului Via Transilvanica, împreună cu reprezentanţii primăriei, au stabilit vineri, 16 mai, punctul în care va fi amplasată borna din andezit care marchează punctul de referinţă al traseului la Braşov. De asemenea, în această săptămână vor stabili şi celelalte 9 puncte de referinţă din traseul ce străbate municipiul.
„Din momentul în care va fi instalată borna, Braşovul devine a treia poartă de intrare şi de ieşire din Via Transilvanica, alături de Putna şi Drobeta Turnu Severin. Via Transilvanica în general şi oraşul Braşov au fost deja foarte des puse laolaltă  - şi National Geographic a scris materiale destul de importante despre cele două. Noi lucrăm de trei ani de zile la acest proiect. Fiecare bornă este gândită, sculptată. În judeţul Braşov, traseul începe de la Viscri şi merge 170 de kilometri prin acest judeţ”, a declarat Alin Uşeriu, preşedintele asociaţiei Tăşuleasa Social, coordonator Via Transilvanica.
Borna va fi amplasată în Piaţa Sfatului, la intrarea pe strada Apollonia Hirscher, în prima jumătate a lunii iunie. Pe teritoriul administrativ al municipiului vor mai fi instalate încă 9 borne care vor marca traseul.

170 km în judeţul Braşov, 1.550 km în România
În Judeţul Braşov, Via Transilvanica are o lungime de 170 de kilometri şi este cea mai recentă amenajare din traseu. Drumeţii vor putea să treacă prin zone ofertante, cu plecare din satul Viscri, punctul final fiind municipiul Braşov.
Potrivit lui Alin Uşeriu, la finalizarea traseului din Braşov, Via Transilvanica va avea 1.550 de kilometri, semnalizaţi şi marcaţi cu stâlpi indicatori, marcaje cu vopsea şi borne kilometrice din andezit, fiecare reprezentând o operă de artă unică. Bornele din andezit sunt opere de artă sculptate individual în cadrul taberelor de sculptură din campusul Tăşuleasa Social de către artişti sculptori români sau străini. Bornele sunt elementul identitar care fac din Via Transilvanica una dintre cele mai mare expoziţii de sculptură în aer liber din lume.

El Camino românesc
Via Transilvanica este un drum de lungă distanţă, un concept cunoscut şi întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum Appalachian Trail. Viziunea iniţiatorilor a fost ca România să aibă un traseu de lungă distanţă de clasă mondială, care leagă regiuni şi comunităţi diverse, care să permită descoperirea Transilvaniei, a României, şi care să le ofere drumeţilor care aleg să străbată acest traseu trăiri şi experienţe unice într-un cadru natural şi cultural autentic, variat şi cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât şi internaţional.
Proiectul Via Transilvanica a fost iniţiat în anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, şi a venit ca răspuns al asociaţiei Tăşuleasa Social la nevoia de a avea un proiect naţional care să fie cu adevărat despre unire.