Piaţa birourilor din Braşov începe să prindă contur

Piaţa birourilor din centrele universitare secundare, precum Braşov, Craiova, Galaţi sau Sibiu, începe să prindă contur. „Principalii factori în evaluarea şi alegerea oraşelor de către companii sunt în primul rând existenţa centrelor universitare şi criteriul demografic (populaţia rezidentă), dar în diverse domenii de activitate pot fi de interes şi alte aspecte, precum poziţionarea într-un anumit areal geografic sau gradul de cunoaştere a unei anumite limbi străine - precum germana”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner în cadrul ESOP Consulting l CORFAC International.
Intrarea într-o astfel de piaţă a unui oraş secundar sau dezvoltarea unei companii în cadrul său nu este însă una facilă, mai ales când spaţiul necesar se ridică la 3.000 – 6.000 metri pătraţi. Acest lucru se datorează stocului limitat de spaţii de birouri construite până în prezent, stoc ce se ridică estimativ la valori între 18.000 – 35.000 metri pătraţi/localitate. De asemenea, structurarea stocului este una specifică acestor pieţe: predomină clădirile de mici dimensiuni (de ordinul sutelor de metri, până în 1.000-1.500 mp), în timp ce clădirile mai mari sunt rar întâlnite (3-5 per oraş) şi au suprafeţe relativ reduse, de până în 2.500-3.000 mp.
„În spatele acestor situaţii de criză de moment, se află o reală oportunitate de investiţie, accesibilă în primul rând dezvoltatorilor locali, cei care au expertiza pieţei respective şi pot reacţiona prompt pentru construirea unei soluţii. Oportunitatea este însă deschisă şi dezvoltatorilor de talie medie din oraşele mari, cei care au avantajul cunoaşterii acestui business al clădirilor de birouri de clasa superioară, adică al construirii, finanţării şi închirierii lor. De exemplu, firma noastră are în lucru în acest moment o cerere de 5.000 de mp pentru o clădire build to suit într-un oraş secundar, care credem că reprezintă o oportunitate pentru dezvoltatorii cu experienţă şi suntem în discuţii cu mai multe firme locale şi din Bucureşti interesate de acest proiect, în acelaşi timp însă suntem deschişi să discutăm şi cu alţi dezvoltatori care vor să construiască o clădire personalizată nevoilor unui client aflat în primele 100 de firme din România după cifra de afaceri”, afirmă Alexandru Petrescu de la ESOP.
Conform ultimelor date de la Institutul Naţional de Statistică (INS), în anul universitar 2012-2013, în România erau înscrişi în total 464.592 studenţi, la stat şi la privat. Cei mai multi, 30% din total, învaţă în facultăţi de stat şi private din Bucureşti, urmând în top centrele universitare Cluj-Napoca cu 10,8%, Iaşi cu 10%, Craiova şi Constanta cu câte 5,1%, Braşov cu 4,5% şi Sibiu cu 3,56%. Un oraş cu un număr mai mare de studenţi înseamnă automat o bază mai mare de recrutare pentru companiile multinaţionale în căutare de forţă de muncă mai ieftină şi calificată.