„Pianul cu Poeme” a ajuns pe scena Filarmonicii Braşov

Ziua Culturii Naţionale, stabilită în 15 ianuarie, a fost marcată la Filarmonica Braşov în avans, sâmbătă seara printr-un recital cu muzică, poezie şi istorie. Pe scena Filarmonicii a ajuns „Pianul cu poeme”, un spectacol în care publicul a putut-o asculta recitând pe actriţa Daniela Nane din „Călin, file de poveste”. Fiecare secvenţă poetică a fost alternată cu bucăţi muzicale, interpretate la pian de Ioana Maria Lupaşcu.
„Pianul cu poeme” a fost reprezentat de zeci de ori în ţară şi în străinătate, pe scene importante ale teatrelor şi filarmonicilor, inclusiv la Ateneul Român, începând din 2010. „Am văzut diverse reacţii la public, am încercat diverse tipuri de piese, diverse îmbinări, ce se întâmplă cu o piesă după o anumită poezie sau înainte de o anumită poezie, este o muncă susţinută de mulţi ani de zile, în această formulă, testând pe public şi văzând reacţiile lui şi tot spectacolul este îndreptat spre public, spre a crea un anumit tip de emoţie şi omul să plece de aici cu o anumită încărcătură”, a declarat Ioana Maria Lupaşcu.
„Se întâmplă ceva foarte frumos la spectacolele de muzică şi poezie pe care le fac cu Ioana Maria Lupaşcu, de atâţia ani, pur şi simplu, în momentul în care începe spectacolul, energia creşte, creşte, creşte, ca un vârtej, până la final, când este o revărsare de emoţie, care aduce chiar lacrimi în ochii spectatorilor, se descătuşează inimile, pur şi simpu, şi oamenii pleacă încântaţi către casele lor”, a spus şi actriţa Daniela Nane.

„Mica diferenţă” dintre Eminescu şi puternicii zilelor noastre
În deschiderea recitalului muzical şi poetic, publicul a avut parte şi de o prezentare a poetului Mihai Eminescu, în context istoric şi politic. Făcută de istoricul Adrian Cioroianu. „La Braşov am observat un public cu apetit pentru cultură. (…) Vorbim despre Eminescu şi cultura română, care, din păcate, dacă vreţi o părere sinceră, este cenuşăreasa în tot ceea ce se întâmplă la noi. Dar măcar vorbim despre Eminescu, să arătăm că acest capitol de cultură face parte din patrimoniul nostru identitar. (…) Sunt subiecte controversate în România de astăzi (legate de Eminescu – n.r.) şi e bine să discutăm despre tot ce este controversat, altfel dăm naştere unei contraculturi a internetului, în care toate senzaţionalismele se simt libere şi probabil e rolul nostru, al profesionaliştilor, să încercăm să punem adevărul în drepturi. (…) Eu cred că românii sunt mândri de istoria lor şi de cultura lor, adică românii sunt mândri de Mihai Eminescu, dar nu sunt mândri de situaţia de astăzi. A vorbi despre istorie, cred eu, e şi o manieră de a repara şi prezentul, pentru că, din păcate, foarte mulţi dintre cei care ne decid zilele obişnuite – să zic aşa, au restanţe la capitolul cultură. Oameni importanţi au doctorate prefăcute, ca să nu zic plagiate, (…) Eminescu a rămas un mare reprezentant al culturii române, dar nu a avut ambiţia să termine o facultate sau să obţină o diplomă falsă. Astăzi avem mii şi zeci de mii de doctoranzi şi doctori în România şi nici nu ştiu să se iscălească corect. E o mică diferenţă”, a subliniat istoricul Adrian Cioroianu.
Povestea „Pianului cu poeme” continua şi în 2020 şi va ajunge inclusiv peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, chiar în această lună.