Peste 770 de firme din Braşov au aplicat „legea Kurzarbeit”

Foto: Rata şomajului în rândul tinerilor a crescut de la 17% la 23% în timpul pandemiei de COVID-19

Peste 40.000 de angajaţi din România au lucrat în sistem Kurzarbeit, cu timp de muncă redus, în momentul de apogeu al aplicării acestei măsuri, intens cerute de angajatorii aflaţi în dificultate din cauza pandemiei. La nivelul judeţului Braşov, peste 770 de societăţi au beneficiat de acest program.

Plăţi de peste 20 de milioane de lei la Braşov
La nivelul judeţului Braşov, potrivit datelor furnizate de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 778 de societăţi au lucrat în acest sistem, beneficiind de măsurile compensatorii Kurzarbeit un total de 17.685 de angajaţi. „Suma plătită în perioada octombrie 2020 – iunie 2021 drept indemnizaţii pentru angajaţi este de 20.093.562 de lei. Firmele şi angajaţii vor putea beneficia de acest sistem flexibil de lucru în continuare, respectiv pe timpul stării de alertă, dar şi încă trei luni după expirarea acesteia”, a precizat Cristina Trifan, purtător de cuvânt al AJOFM Braşov.
Cei mai mulţi angajaţi cărora le-a fost redus timpul de lucru au fost din industria prelucrătoare şi HoReCa, în timp ce măsura nu a fost aplicată pentru niciun angajat bugetar sau din producţia şi furnizarea de energie, arată datele Inspecţiei Muncii.

Ce este Kurzarbeit?
Modelul de lucru Kurzarbeit prevede păstrarea angajaţilor, însă cu reducerea timpului de muncă cu până la 80%, pentru ca angajatorii să îşi permită plata salariilor, în contextul în care sunt afectaţi de asemenea de o reducere a activităţii, cum s-a întâmplat în pandemie. Mai precis, angajaţii nu sunt concediaţi, continuă să lucreze, dar doar atât cât are nevoie angajatorul. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Statul contribuie la acest sistem prin decontarea indemnizaţiei acordate salariaţilor afectaţi de reducerea timpului de lucru, la cererea acestora.

Un model german
Angajatorii au solicitat, încă de la începutul pandemiei, ca statul să introducă şi în România sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit, un model pe care îl aplică cu succes economia Germaniei, pentru a evita concedierile. Modelul a fost introdus spre finalul anului trecut, în principal la propunerea oamenilor de afaceri din Camera de Comerţ Româno-Germană. Sindicaliştii din România, respectiv reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), au criticat această lege, acuzând că îi transformă pe angajaţi în marionete la dispoziţia permanentă a angajatorilor.
Guvernul estima că 60.000 de companii din sectoarele extrem de afectate de criză, cum sunt industriile ospitalităţii şi a evenimentelor, cultura şi sportul, vor menţine sau readuce în activitate cu timp parţial de muncă în jur de 500.000 de angajaţi. (BizBrasov.ro)