Peste 3.000 de elevi braşoveni se pregătesc într-o meserie în şcolile de tip dual. Mai mulţi elevi sunt în judeţe ca Iaşi, Suceava sau Bacău

În România învaţă aproximativ 85.000 de elevi într-o formă de învăţământ profesional sau dual, iar cei mai mulţi viitori meseriaşi se formează în nord-estul ţării, arată datele furnizate de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT).  Braşovul, prin Şcoala Profesională Germană, este cel care a dat startul reluării, în 2012, a învăţământului de tip profesional, dar acum este depăşit ca număr de elevi de judeţe din zona Moldovei.
„Cel mai mare număr de elevi cuprinşi în anul şcolar 2018-2019, pe ansamblul învăţământul profesional (inclusiv dual), se înregistrează în regiunile Nord-Est (20.949 elevi), Centru (12.957 elevi), Nord-Vest (12.917 elevi), Sud-Muntenia (10.612 elevi), Sud-Est (10.583 elevi), iar dintre judeţe se remarcă Iaşi (6.315 elevi), Bacău (3.714 elevi), Suceava (3.516 elevi), Prahova (3.367 elevi), Braşov (3.067 elevi)“, au transmis reprezentanţii CNDIPT.
Pe de altă parte, în judeţele Ilfov şi Giurgiu învaţă câte mai puţin de 500 de elevi în şcolile profesionale, acestea fiind zonele cu cei mai puţini elevi înscrişi în această formă de învăţământ.
Învăţământul profesional din România a fost desfiinţat în 2009 de către ministrul educaţiei Ecaterina Andronescu - care ocupa această funcţie şi la acea vreme - pe motiv că nu exista cerere din partea elevilor pentru şcolile de arte şi meserii.
Câţiva ani mai târziu, la solicitarea angajatorilor din mediul privat, şcolile profesionale s-au reînfiinţat, iar în prezent există două tipuri de şcolarizare: învăţământ profesional şi învăţământ dual. Principala diferenţă între învăţământul profesional şi cel dual este reprezentată de faptul că, în cazul celui dual, există o orientare mai mare spre partea practică în companii. În plus, în sistemul dual se încheie un contract între şcoală, părinte, companie şi primărie cu drepturi şi responsabilităţi pentru fiecare parte, iar elevii primesc o bursă care are, de regulă, o valoare de 400 de lei pe lună (200 de lei sunt acordaţi din bugetul statului şi 200 de lei din bugetele alocate de companii).
Absolvenţii care ştiu o me-serie au devenit printre cei mai căutaţi candidaţi de pe piaţa muncii în ultimii ani, având în vedere că angajatorii din industrie se confruntă cu un deficit acut de meseriaşi, pe fondul extin-derii producţiei, dar şi al migraţiei externe a românilor.

„Începând cu anul şcolar 2012-2013, prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, s-a reintrodus şcolarizarea elevilor în învăţământul profesional, cu o durată de 2 ani, organizat după clasa a IX-a liceu tehnologic, după ce, începând cu anul şcolar 2009–2010, nu s-a mai alocat cifră de şcolarizare pentru şcolile de arte şi meserii. Începând cu anul şcolar 2014-2015, s-a revenit la organizarea învăţământul profesional după finalizarea clasei a VIII-a, cu o durată de 3 ani. Conform art. 33 din Legea educaţiei naţionale, învăţământul profesional se poate organiza în şcoli profesionale, ca unităţi independente, sau în unităţi liceale, de stat sau particulare. Operatorii economici sunt parteneri activi ai şcolilor, fiind cei care găzduiesc şi contribuie direct la desfăşurarea stagiilor de instruire practică din timpul anului şcolar“, au explicat reprezentanţii CNDIPT.
Aceştia au mai precizat că, începând cu anul şcolar 2017-2018, a fost introdus în România învăţământul dual pentru nivel de calificare 3, care reprezintă o formă de organizare a învăţământului profesional, organizat la iniţiativa companiilor interesate în calitate de potenţiali angajatori ai absolvenţilor.
„Prin învăţământul profesional şi dual, se asigură pregătirea în 131 de calificări profesionale de nivel 3, grupate în 17 domenii de pregătire de bază, pentru care sunt în vigoare standarde de pregătire profesională“, au mai transmis oficialii CNDIPT.
Printre meseriile pe care le învaţă elevii se află: recepţioner, comerciant-vânzător, dulgher, instalator, fierar betonist-montator prefabricate, frihotehnist, cizmar, croitor, ospătar, electrician, sculer-matriţer, strungar sau sudor.
Din totalul celor aproape 85.000 de elevi din clasele IX – XI care învaţă o meserie, cei mai mulţi – 78.451 de elevi- sunt înscrişi în învăţământul profesional, iar alţi 6.506 de elevi învaţă la o şcoală în regim dual.
În ceea ce priveşte numărul de absolvenţi, reprezentanţii CNDIPT au transmis că prima promoţie a elevilor absolvenţi de învăţământ dual va finaliza anul viitor studiile.
„În anul şcolar 2017-2018 au absolvit 25.368 elevi, doar la învăţământul profesional (fără învăţământul dual), deoarece elevii ce urmează forma de învăţământ dual vor finaliza, ca primă promoţie, la finalul anului şcolar 2019-2020“.