Persoanele infectate cu HIV renunţă la tratament de teamă că-şi pierd pensia de boală

Mii de persoane, inclusiv copiii infectaţi cu HIV cu peste 30 ani în urmă, pot rămâne fără pensia de invaliditate, odată cu modificarea criteriilor de acordare a acestui drept. Pentru a nu risca să piardă cei aproximativ 1.000 lei/lună, mulţi pacienţi şi-au anunţat medicii că renunţă la tratament.
Semnalul de alarmă a fost tras la conferinţa „Calitatea vieţii PLHIV în România”, organizată de Federaţia UNOPA (Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA ), în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, HIV Outcomes Romania, Centrul Român HIV/SIDA, Academia Europeană de HIV/SIDA şi Institutul de Antropologie Francisc I. Rainer al Academiei Române.
„Sunt persoane care au spus medicilor că vor recurge la lucrul acesta ca să continue să-şi ia pensia”, a declarat Iulian Petre, directorul executiv UNOPA. Totul se întâmplă pentru că, din decembrie 2022, în criteriile de stabilire a invalidităţii s-a introdus un prag al unui indicator medical, operându-se deja depensionări din acest motiv.
La criterii au lucrat inclusiv medici din cadrul institutelor de prestigiu din România şi s-a avut în vedere, aşa cum a explicat o reprezentantă a Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, faptul că „terapia a evoluat”, ceea ce a condus la o schimbare majoră.  HIV/SIDA a evoluat „de la o boală care limita viaţa la momentul anilor 1996-2000”, la o „afecţiune cronică, caracterizată prin dizabilitate episodică”, a adăugat reprezentanta Institutului de Expertiză.
Riscul întreruperii tratamentului este enorm, a explicat însă Iulian Petre. „Dezvoltă rezistenţă la schema de tratament, necesită altă schemă, care le funcţionează sau nu, cu riscul de a se ajunge la eşec terapeutic. Se joacă cu sănătatea lor”, a precizat directorul UNOPA.
Specialiştii prezenţi la dezbatere, printre ei medici care îngrijesc şi de 30 ani pacienţi cu HIV/SIDA, spun că lucrurile ar trebui categoric separate şi că se poate merge pe noile criterii de pensionare, însă doar pentru cazurile noi.  „Cei din cohortă (n. red. - persoanele infectate în anii 1985 - 1990) nu au avut cum să-şi ducă o viaţă de formare corespunzătoare, ca atare, când vorbim de faptul că ei acum sunt bine din punct de vedere virusologic şi imunologic nu înseamnă că se pot angaja. Că nu-i angajează nimeni. Şi atunci, pentru aceste persoane care sunt din cohortă, statul are obligaţia - aşa cum noi am avut obligaţia, la vremea noastră, să-i facem bine cât am putut de repede –  să le asigure un trai decent. Or la ei nu trebuie aplicate astfel de criterii. Nu ştiu ce experţi aţi avut de la „Matei Balş” şi de la „Babeş”, eu, de exemplu, nu am fost întrebat absolut deloc. Că mă mai pricep la HIV. (...) Au suferit suficient ca să le mai dăm noi încă o palmă peste faţă”, a spus prof. Adrian Streinu-Cercel.
Din cele puţin peste 18.000 persoane infectate cu HIV din România, aflate în viaţă la 30 iunie, aproximativ 5.500 sunt persoane din cohorta de copii infectaţi la sfârşitul anilor ‘80 în spitale (aproape încă pe atât pierzându-şi viaţa în cei peste 30 ani care s-au scurs de la infectare).
În cadrul dezbaterii s-a convenit ca factorii de decizie să se întâlnească şi să pună la punct o soluţie de modificare a criteriilor, astfel încât pacienţii din cohortă să fie excluşi din noile condiţii de evaluare. Intervenţia este necesară şi din alt punct de vedere. Este vorba despre noua lege a pensiilor, care va intra în vigoare, în parte, de la 1 ianuarie 2024, afectându-i pe pacienţii cu HIV/SIDA, care nu mai îndeplinesc noile criterii stabilite privind stagiul de cotizare necesar.