Perseidele, spectacolul astronomic din această noapte. Dacă va fi cer senin, le vom vedea şi din Braşov

Dacă e jumătatea lunii, e spectacol pe cer. Ca de obicei, îşi face apariţia curentul de meteori Perseide. Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor şi a vacanţelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea.
Anul acesta, pentru Perseide perioada de activitate este între 17 iulie şi 26 august, iar astronomii au estimat că maximul curentului va veni în această noapte, 12 spre 13 august. Cea mai buna perioadă de observare este după miezul nopţii până dimineaţa.  
Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru care aprinde aerul când intră în atmosfera Pământului. Toate aceste particule de praf vin de la cometa 109P/Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare.

Ce trebuie făcut pentru a vedea „stelele căzătoare”
În primul rând, este nevoie de cer senin. Pentru particulele se aprind în atmosfera superioară a Pământului. Apoi, este nevoie de evitarea luminii din oraş. Cel mai bun este un loc la ţară sau la munte. Este bun şi un loc de observaţii aflat la marginea oraşelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat, pot vedea maxim 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din oraşe vor vedea 10-20 de meteori pe oră.
Pentru vedea meteori nu aveţi nevoie de un instrument astronomic. Vă trebuie ceva pe care să staţi întins, un sac de dormit sau un şezlong. Vă mai trebuie îmbrăcăminte groasă pentru că nopţile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să priviţi cerul măcar o oră. Cu cât observaţi mai mult cu atât vedeţi mai mulţi meteori. Desigur, uneori este binevenită o pauză scurtă pentru dezmorţire.
Urmărind bolta cereasca veţi vedea stelele şi Calea Lactee. Uneori o dâra luminoasa, ce va dura mai puţin de o secundă, se va vedea printre stele. În vechime părea că una din stelele de pe cer a căzut, de aici venind numele de „stea căzătoare". Desigur că stelele nu au cum sa cadă, de fapt aţi observat o particulă foarte mică, sub 1 mm diametru, care a intrat în atmosfera Pământului şi la frecarea cu aerul a făcut ca acesta să emită lumină (ionizare).