Pentru vârstnici şi pacienţi cu cancer, îngrijirire la domiciliu

Mai multă prevenţie, servicii medicale mai aproape de pacient, reorganizarea spitalelor în funcţie de nevoile reale, acces mai rapid la medicamente şi folosirea datelor pentru evaluarea performanţei, adică o schimbare de accent în sistemul de sănătate. Aceasta este propunerea pe care o regăsim în programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu, la domeniul Sănătate. Documentul include şi termene concrete pentru unele măsuri, în timp ce pentru altele lipsesc şi calendarul, dar şi sursele de finanţare.

Prevenţia şi medicina de familie, în centrul reformei
Una dintre direcţiile principale ale programului este mutarea unei părţi mai mari a îngrijirii medicale din spitale către medicina de familie, ambulatorii şi servicii comunitare. Guvernul îşi propune să modernizeze centrele medicale comunitare integrate, în special în sate şi oraşe mici, să ofere stimulente pentru atragerea şi păstrarea personalului medical în mediul rural şi să extindă programul ambulatoriilor de specialitate.
Programul prevede şi schimbarea modului de plată a medicilor de familie, printr-un sistem mixt care să combine plata per pacient înscris, plata serviciilor efectiv acordate şi bonificaţii pentru rezultate. 
Programul de guvernare care anunţă creşterea finanţării prevenţiei şi a asistenţei primare nu precizează, în schimb, valorile de pornire, procentele-ţintă sau bugetele necesare.

Screening, vaccinare şi sănătatea mamei şi a copilului
Un alt obiectiv enunţat este extinderea monitorizării sarcinii şi sprijinirea mamelor vulnerabile, prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari. Pentru perioada 2027–2028 este prevăzută extinderea listei vaccinurilor compensate şi gratuite, precum şi publicarea anuală a acoperirii vaccinale la nivel judeţean.
În prevenţia privind cancerul, documentul promite accelerarea programelor de screening pentru cancerul de sân, colon, col uterin şi prostată. O altă ţintă concretă este extinderea screeningului neonatal la 22 de biomarkeri, pentru aproximativ 140.000 de nou-născuţi anual, cu acoperire naţională în 2027.
Programul indică surse de finanţare pentru screeningul oncologic - în principal Fondul Social European Plus şi programele naţionale ale Ministerului Sănătăţii -, însă nu oferă bugete defalcate, ţinte de participare sau indicatori privind timpul dintre un rezultat pozitiv şi începerea tratamentului.

Plan naţional pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor
Pentru pacienţii cu boli cronice, cardiovasculare şi rare, programul de guvernare propune trasee medicale mai clare, de la depistare şi evaluarea riscului până la tratament şi monitorizare. Este prevăzut un nou Plan Naţional pentru Bolile Rare, care ar trebui să faciliteze diagnosticarea mai rapidă, îngrijirea coordonată în centre de expertiză şi accesul echitabil la tratament.
În domeniul sănătăţii mintale, obiectivele includ dezvoltarea serviciilor comunitare şi ambulatorii, extinderea treptată a serviciilor psihologice decontate de CNAS şi adoptarea, în 2027, a unui plan pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor. Programul prevede, de asemenea, dezvoltarea centrelor de prevenire şi tratament al adicţiilor, cu prioritate pentru copii şi adolescenţi.
Pentru vârstnici şi pacienţii cu boli avansate sunt anunţate extinderea îngrijirilor la domiciliu, dezvoltarea serviciilor de diagnostic şi tratament şi creşterea finanţării îngrijirilor paliative, inclusiv prin centre publice de paliaţie pentru copii.
Multe dintre măsuri depind în schimb de existenţa unor echipe multidisciplinare şi a unor servicii care să poată funcţiona în afara spitalelor. În cazul serviciilor psihologice, documentul precizează explicit că extinderea decontării se va face „în limita resurselor FNUASS”.

Reorganizarea spitalelor, menţionată explicit
Programul mai prevede realizarea, în 2027, a unei hărţi naţionale a nevoilor de sănătate, pe judeţe şi regiuni, care să stea la baza reorganizării reţelei de spitale. Numărul paturilor pentru spitalizare continuă ar urma să fie adaptat nevoilor locale, inclusiv prin transformarea unei părţi a spitalelor, anume acelea în care gradul de ocupare este mic, în servicii de ambulatoriu şi spitalizare de zi. 
Spitalele ar urma să fie încadrate în categorii - de interes strategic, I, II şi III -, iar conducerea şi sporurile personalului ar urma să fie corelate cu indicatori de performanţă.
Documentul include şi o garanţie importantă pentru pacienţi: niciun serviciu medical nu ar urma să fie desfiinţat înainte ca alternativa din aceeaşi zonă să devină funcţională.
Normativele de personal ar urma să ţină cont de complexitatea cazurilor şi de numărul de pacienţi.
În paralel, programul de guvernare promite finalizarea investiţiilor în spitalele regionale din Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova, punerea în funcţiune a centrelor pentru arşi gravi din Timişoara, Târgu Mureş şi Bucureşti şi extinderea reţelelor pentru tratarea infarctului şi accidentului vascular cerebral.

Mecanism actualizat de evaluare şi includere a medicamentelor în lista celor compensate
O altă ţintă a programului este reducerea diferenţei dintre România şi media europeană în privinţa cheltuielilor pentru sănătate şi medicamente. Sunt prevăzute reducerea adaosurilor comerciale pe lanţul medicamentului, stimularea concurenţei pentru medicamente generice şi biosimilare şi încurajarea asigurărilor complementare pentru servicii medicale de înaltă performanţă.
Pentru pacienţii care aşteaptă acces la terapii noi, documentul promite un mecanism actualizat de evaluare şi includere a medicamentelor în lista celor compensate, cu termene şi responsabilităţi clare. CNAS ar urma să utilizeze contracte de tip cost-volum şi cost-volum-rezultat, să publice anual timpul dintre autorizarea europeană a unui medicament şi rambursarea sa în România şi să monitorizeze stocurile pentru a preveni lipsurile. Programul prevede şi operaţionalizarea Fondului de Inovaţie şi adoptarea normelor pentru accesul timpuriu la tratamente.

Pacienţii vor putea avea acces online la date privind serviciile decontate în numele lor
Programul mai prevede operaţionalizarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate şi a dosarului electronic de sănătate, extinderea telemedicinei şi dezvoltarea unui sistem naţional de securitate cibernetică şi protecţie a datelor.
În paralel, guvernul îşi propune să combată frauda prin analiza de risc a datelor CNAS şi să permită fiecărui pacient să vadă online, începând din 2027, serviciile decontate în numele său.

„Un populism deşănţat, o încercare de a ne aburi”
Deşi în teorie cele expuse în programul de guvernare sunt aspecte cerute în repetate rânduri de către diversele structuri care îi reprezintă pe pacienţi, simpla enunţare a obiectivelor nu bucură prea tare.
„Tot ceea ce vedeţi acolo este inaplicabil, pentru că lipsesc mijloace şi lipsesc bani. Ei nu au bani să facă acest lucru”, susţine Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP) din România.
Barbu face referire, în context, la un proiect de lege din Senat care se referă la accesul tuturor pacienţilor la imagistică de performanţă. „Nu avem bani şi sunt deja liste de aşteptare pentru celelalte investigaţii, dar pentru asta! În opinia mea, este un populism deşănţat, o încercare de a ne aburi. Cei care cunoaştem sistemul de sănătate şi cunoaştem şi resursele, practic pe noi nu ne poate păcăli”, a declarat preşedintele ANPP, pentru „Adevărul”.
Radu Gănescu, preşedintele COPAC (Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România), a evidenţiat la rândul său că programul este foarte bine creionat din perspectiva nevoii sistemului de sănătate, însă problema se pune cum se rezolvă toate: „dacă resursele sunt aceleaşi pe care nu le avem acum, e greu de îndeplinit. E foarte greu de îndeplinit”.