Pentru liceele care doresc: planul-cadru de pilotare sistemică

După ani de zile cu planuri cadru de liceu învechite, avem acum şi două variante de planuri-cadru pentru liceu. Ministrul Educaţiei, Danielo David, a semnat recent ordinul privind 
înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal de stat, particular şi confesional.
Varianta stardard de planuri-cadru este cea rezultată după procesul de consultare şi dezbateri (31 ianuarie - 6 martie). 
„Sigur că unii colegi ar fi dorit mai multe ore pentru disciplinele proprii, dar, aşa cum am spus, era important să avem un echilibru pentru a forma toate cele opt (8) competenţe-cheie, prin prisma noii viziuni expuse mai sus. Pentru a putea înţelege însă noua viziune este nevoie aici de un mindset nou, prin care să pricepem că descentralizarea la decizia elevilor/şcolii nu înseamnă eliminare de ore - acolo unde se doreşte, orele în plus pot fi obţinute din curriculum flexibil, printr-un act educaţional de calitate care să convingă elevii şi şcoala! Cei care ar fi dorit, totuşi, să se pună accentul pe alte aspecte au acum, prin semnarea ordinului de ministru privind înfiinţarea Programului Naţional pentru pilotarea sistemică a planurilor-cadru în învăţământul liceal, varianta unei personalizări la nivel de unitate şcolară. Îi încurajez să o folosească!”, a transmis ministrul David. 
Practic, varianta pentru pilotare permite mai multe avantaje, potrivit celor enunţate de către ministru. 
1. Flexibilitate şi autonomie curriculară mai mari: prin alocarea unui segment consistent curriculumului CDEOŞ (până la 2000 ore/arie curriculară pe ciclu), planul-cadru alternativ permite o autonomie reală a şcolii şi elevului în definirea, în parteneriat, a parcursului educaţional. Unităţile de învăţământ pot construi oferte proprii relevante, în baza unor analize de nevoi, resurse şi oportunităţi locale.
2. Personalizarea şi diferenţierea parcursului educational: modelul propune o abordare centrată pe elev şi pe traseul său de dezvoltare, permiţând configurarea unor rute de învăţare flexibile, adaptate fiecărei filiere, profil, calificări sau domeniu vocaţional sau profesional.
3. Conectarea şcolii la partenerii externi: prin dezvoltarea segmentului CDEOŞ, planul-cadru alternativ deschide şcoala către comunitate, instituţii, operatori economici, ONG-uri şi autorităţi locale, cu scopul de a integra în actul educaţional activităţi de voluntariat, internship-uri, proiecte comunitare, ateliere de practică sau activităţi aplicate.
Orice ar alege, însă, şcolile, e nevoie să mai fie parcurşi câţiva paşi, respectiv: să fie create noile programe (estimată până în noiembrie 2025), să fie editate noi manuale (pentru care licitaţia ar putea fi lansată în decembrie) şi să fie formaţi profesorii în noile modele, cursuri care ar putea începe din ianuarie 2026. 
Dacă noile programe vor fi integrate conform planului, prima generaţie (clasa a IX-a) va beneficia de această reformă educaţională din anul şcolar 2026 - 2027, urmând apoi să se introducă gradual la nivel liceal în următorii ani. De asemenea, reprezentanţii Ministerului Educaţiei se aşteapăt la îmbunătăţirea rezultatelor educaţionale, naţionale şi internaţionale, care să se reflecte în performanţă/progres/reducerea analfabetismului funcţional şi a abandonului şcolar nu mai târziu de 5 ani.