Pensiile, discursul după Bruxelles

Vârsta de pensionare va creşte treptat până la 65 de ani, iar contributivitatea va fi un criteriu pentru întreaga perioadă de muncă, a anunţat ministrul Muncii, Marius Budăi, luni, 22 mai, după discuţiile avute la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei Europene. El a spus că la Bruxelles, s-au stabilit „câteva criterii şi principii cu Comisia Europeană pentru a putea fi îndeplinit jalonul pensiilor speciale” şi a dat asigurări că modificările vor fi făcute treptat.
„A fost îmbucurător că am reuşit să obţin aceste principii, astfel încât să avem jalonul îndeplinit. Joi, toate informaţiile vor fi publice. Vă garantez că cele convenite cu Comisia Europeană vor fi respectate. Astăzi (22 mai, n.r.) am prezentat celor doi lideri, preşedintele PSD Marcel Ciolacu şi premierului României Nicolae Ciucă, concluziile în urma discuţiilor avute, la diferite niveluri de decizie: tehnic, comisari, în special cu ceea ce se întâmplă cu pensiile din sistemul public şi cu indemnizaţiile şi pensiile stabilite în baza unor legi speciale. Am stabilit cu CE creşterea vârstei de pensionare. Toţi românii se vor pensiona la 65 de ani, treptat”, a declarat ministrul într-o conferinţă de presă.

Ce se întâmplă cu pensiile militare şi MAI
El a anunţat şi eliminarea unor categorii de indemnizaţii şi pensii plătite în baza unor legi speciale (magistraţi şi funcţionari publici parlamentari). „Pensiile militare şi ale celor din MAI sunt şi ele supuse reformelor”, a continuat Budăi.
„În rest, pensiile militare nu sunt pensii speciale. Legislativ, nicio pensie din România nu este pensie specială, însă trebuie să faci această tranziţie către omul obişnuit. Nu trebuie să mai fie deosebiri atât de mari”, a declarat vag ministrul.

Pensiile aflate în plată nu vor scădea
Întrebat ce se va întâmpla cu pensiile aflate în plată, Budăi a precizat că nu vor scădea: „N-au cum să scadă. Vorbesc doar ce acelea care depăşesc salariul aflat în activitate. Lucru care e deja în proiectul de lege. Cele viitoare vor fi raportate corect, treptat, la întreaga perioadă”.
Noile reguli privind pensiile vor fi prezentate joi, 25 mai, în Parlament de coaliţia PSD-PNL-UDMR. Aplicarea noilor reguli vine în contextul în care România s-a angajat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să realizeze o amplă reformă a sistemului de pensii, urmând să pună la punct până la finalul acestui an toate modificările necesare eliminării inechităţilor din sistem.
La sfârşitul anului 2022, România avea peste 4,7 milioane de pensionari.

Femeile se vor pensiona la 65 de ani
În urma discuţiilor cu oficialii europeni a fost agreată creşterea treptată a vârstei de pensionare în conformitate cu sistemul public de pensii, până la vârsta de 65 de ani. Nu vor mai fi deosebiri între cei care lucrează pe anumite sisteme şi cei din sistemul public de pensii. În prezent, bărbaţii se pensionează la 65 de ani, iar femeile la 63, cu excepţia categoriilor „speciale”, care primesc pensii speciale şi se pot pensiona şi la 40 de ani.

Nu vor mai exista anumite perioade pentru calcularea pensiei
Drepturile de pensii vor fi calculate prin creşterea treptată a perioadei de contribuţie, aşa cum este prevăzut în sistemul public, astfel încât la finalul acestei perioade să se ajungă treptat ca raportarea să fie la întreaga perioadă. Altfel, spus, nu vor mai fi alese anumite perioade din interiorul a ceea ce au contribuit, ci va fi raportare la întreaga perioadă.

Creşte vechimea necesară în specialitate
Creşterea treptată a vechimii necesare în specialitate pentru acele categorii care nu aveau deja această raportare este un alt aspect convenit împreună reprezentanţii Comisiei Europene. „În proiectul iniţial am avut anumite raportări către stagiul minim de cotizare pentru cei care nu aveau această posibilitate şi nu aveau această obligaţie, mai ales nu posibilitate în legea actuală”, a declarat Budăi.  

Dispar unele pensii speciale
Un alt principiu stabilit împreună cu oficialii Comisiei Europene este eliminarea unor categorii de indemnizaţii şi pensii stabilite şi plătite în baza unor legi speciale. „Și acest lucru se face şi s-a făcut prin acea nepermitere de asimilare a perioadelor, astfel încât, după cum ştiţi, în lege este exemplu cu magistraţii cărora nu li se mai permite asimilare, ci 20 de ani, cel puţin în magistratură, pentru că doar atunci ai acele interdicţii şi limitări ale unor drepturi”, a mai spus ministrul.

Eşec nedeclarat
Întrebat dacă va fi eliminat plafonul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, ministrul Muncii a răspuns: „Va fi eliminat în momentul în care avem reforma pensiilor”.
„Nu s-a întâmplat nimic până acum pentru că nu s-a redeschis oficial renegocierea şi nu neapărat o renegociere pe ansamblu a PNRR, ci acea flexibilizare a PNRR cum ştiţi că în februarie, martie anul trecut domnul comisar european de muncă Nicolas Schmit a venit în România să susţină această necesitate. După cum ştiţi ne-am luat parteneri europeni în aşa-zis război al renegocierii cu Comisia Europeană, sindicatele europene la nivelul conducerii acestora au transmis o scrisoare oficial anul trecut în susţinerea a ceea ce spun eu vis a vis de această plafonare. Au trimis-o Comisiei Europene. Deci nu am stat, dar lucrurile nu se fac peste noaptea”, a mai spus Budăi.
Pe de altă parte, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş,  a evitat orice declaraţie pe tema pensiilor, după ce s-a întors de la discuţiile cu Comisia Europeană.