Pensia minimă: 2.500 de lei?!

Ministrul Muncii, Marius Budăi (foto), a declarat, la România TV, că pensia minimă în România ar putea fi dublată pentru a putea fi considerată una decentă.
„O pensie decentă ar trebui să existe probabil, să fie undeva 2.500 de lei pensia minimă şi de acolo în sus să putem discuta de alt sistem de pensii, dar asta se va putea rezolva când vom implementa noua lege a pensiilor.  Până atunci, sigur că ne gândim ce mai putem să facem până la sfârşit de an pentru că inflaţia în Europa şi în lume are un avans considerabil”, a declarat Budăi.
Acest lucru ar însemna că pensia minimă ar trebui să ajungă la aproape 2.500 de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 2,5 ori faţă de valoarea actuală. Creşterea ar fi una inexplicabilă, pe de altă parte, în condiţiile în care salariul minim net este de 1524 lei (2.550 lei brut), 1.970.000 de angajaţI fiind plătiţi cu această sumă.
„Căutăm soluţii pentru a putea majora din acest an. Nu vreau să dau nicio speranţă pe care ulterior Guvernul nu o poate îndeplini. Pensiile au fost majorate anul acesta cu 10% şi cele minime cu 25%. Nu este suficient. Suntem conştienţi că nu este suficient. Nici nu le lăudăm cu faptul că le-am majorat. Suntem conştienţi că necesităţile sunt mari şi că problemele în acestă perioadă sunt mult accentuate faţă de cum erau înainte de aparţia acestor crize, vorbim de criza pandemică, de criza preţurilor la energie, la alimente şi iată acum a mai venit şi acest război nedrept şi ne îndreptăm spre o altă criză”, a precizat ministrul Muncii.
Punctul de pensie, în 2021, a rămas la 1.442 de lei, dar a crescut la 1.586 de lei în ianuarie 2022,  a precizat secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu. „Din 2017 şi până astăzi pensiile au crescut în jur de 50%. În februarie 2017 pensia minimă era undeva la 350 sau 400 de lei. Acum este 1.000 lei. Punctul de pensie era 871 lei, acum este 1.500 lei. În ultimii 5 ani iată că avem nişte creşteri. Analizăm împreună cu ministerul de Finanţe o nouă posibilitate de creştere a pensiilor şi salariilor. Încă nu s-a terminat trimestrul I să vedem ce cheltuieli a avut statul, care este deficitul şi în funcţie de asta să vedem ce bani avem pentru a-i redirecţiona către pensii şi salarii. Criza energetică ne-a dat calculele peste cap, 15 miliarde din banii statului se duc pe compensare şi plafonare la energie. Fără această criză ei se puteau investi în salarii şi pensii. Nu înţelegem de ce Guvernul trecut a scris că până în anul 2070 trebuie să respectăm un procent de 9,4% din PIB în care au inclus şi pensiile militare. În discuţiile pe care le-am avut cu decidenţii de la Bruxelles ne-au întrebat cine ne-a pus să trecem aşa ceva acolo, că niciun stat din Uniune nu a mai trecut aşa ceva în PNRR. Există discuţii şi se încearcă ajustări de acest gen. Comisia Europeană vine şi îmi atrage atenţia că avem foarte multe persoane în stare de sărăcie şi de privare materială severă şi în acelaşi timp am prevederi în PNRR care îmi spun că trebuie să mă încadrez cu pensiile şi salariile în aceste procente”, a declarat Vasilcoiu.