Pensia migrantului. Cum se calculează?

Perioadele în care românii au lucrat cu acte în regulă în alte ţări, plătind toate contribuţiile necesare, pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei. Se va ţine cont, de asemenea, de stagiile de cotizare, în conformitate cu legislaţiile din statele respective, dacă se cere pensia în afara graniţelor României.
Pentru statele din Uniunea Europeană, Elveţia, Islanda, Norvegia sau Lichtenstein, pensia pentru anii lucraţi într-una dintre aceste ţări se stabileşte prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Nu trebuie uitat că vârsta legală de pensionare diferă de la un stat la altul.
Pentru a beneficia de drepturile de pensie din celelalte state, activitatea prestată acolo trebuie să se fi desfăşurat în condiţii de legalitate şi cineva să fi plătit contribuţiile sociale. În plus, pentru ca anii lucraţi în străinătate să fie luaţi în considerare, solicitanţii trebuie să fi muncit în fiecare stat cel puţin un an. La calculul pensiei, casa de pensii trebuie să aplice principiul cumulării perioadelor de cotizare, ceea ce înseamnă că vor lua în calcul toate perioadele lucrate în alte ţări, ca şi cum s-ar fi lucrat pe teritoriul României.
Spre exemplu, ştiind că stagiul de cotizare minim în România este de 15 ani, iar în statul X, de 20 de ani, o persoană care a lucrat zece ani în România şi şapte ani în statul X poate să ceară pensie în România chiar dacă aici nu a lucrat decât zece ani, deoarece casa de pensii română este obligată să ia în calcul perioada de cotizare din statul străin – ceea ce duce la depăşirea limitei minime de 15 ani.

Cum se calculează
Potrivit informaţiilor oficiale, autorităţile abilitate din fiecare ţară în care aţi lucrat calculează ce pensie ar trebui să vă plătească ţinând cont de toate perioadele în care aţi muncit în orice stat al UE. Se ajunge, astfel, la pensia teoretică, adică pensia pe care ar trebui să v-o plătească dacă toate contribuţiile ar fi fost vărsate în fondul său de pensii, pe toată durata.
Valoarea rezultată se ajustează apoi pentru a reflecta durata efectivă a perioadelor de cotizare din ţara respectivă („prestaţia pro-rata”). Dacă îndepliniţi criteriile de eligibilitate pentru a primi o pensie de stat într-o anumită ţară, indiferent de perioadele în care aţi cotizat la fondurile de pensii din alte ţări, casa de pensie calculează şi pensia naţională, cunoscută drept „prestaţie autonomă”. Apoi, autoritatea naţională compară prestaţia pro-rata şi prestaţia autonomă şi vă oferă prestaţia care are valoarea mai mare în ţara respectivă.
Exemplu: X a lucrat 20 ani în Franţa şi 10 de ani în Spania, iar cererea de pensie o face în Franţa. Şi într-o ţară şi în cealaltă, o persoană dobândeşte dreptul la pensie doar dacă a lucrat cel puţin 15 de ani pe teritoriul său.
În aceste condiţii, Casa de pensii din Franţa va calcula:
– valoarea pensiei naţionale pentru cei 20 de ani de lucru în Franţa – să spunem, 800 de euro;
- valoarea teoretică a pensiei pe care ar fi primit-o X dacă ar fi lucrat în Franţa toată perioada (30 de ani) – să spunem, 1.500 de euro;
- va stabili pensia pro-rata – adică ce sumă i s-ar cuveni proporţional cu perioada de lucru din Franţa: 1.500 EUR x 20 ani în Franţa / 30 de ani în total = 1.000 euro. Deci, X ar trebui să primească din Franţa prestaţia cu valoarea mai mare, adică 1.000 de euro/lună.
Casa de pensii din Spania nu va mai calcula pensia naţională, pentru că X nu a lucrat cel puţin 15 ani. Va calcula doar cuantumul la nivel european, pornind de la valoarea teoretică a pensiei cuvenită dacă ar fi lucrat în Spania 30 de ani – să spunem, 1.200 de euro. Apoi, va stabili pensia pro-rata – adică ce sumă i se cuvine proporţional cu perioada de lucru din Spania: 1.200 EUR x 10 ani în Spania / 30 de ani în total = 400 euro.
În total, X va primi, cu titlu de pensie, 1.400 de euro (adică aproximativ 6.300 de lei).
România are încheiate acorduri bilaterale pe modelul regulamentelor europene cu Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Moldova, Canada şi Israel. Totodată, România aplică alte acorduri şi convenţii bilaterale de securitate socială cu Maroc, Armenia, Belarus, Ucraina şi Rusia.