Penicilina din farfurie: Cum se prepară ciorbele vindecătoare

Atunci când frigul s-a instalat şi ne pătrunde până la oase, iar sezonul gripelor se află în plină glorie, trebuie să fim pregătiţi de luptă. Şi cum altfel dacă nu printr-o alimentaţie adecvată. 
Românii nu duc lipsă de reţete strămoşeşti cu lichide fierbinţi pline cu nutrienţi şi savoare. Pe lângă codru, este clar că ciorba este frate cu românul. Sau cel puţin era. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de cuvântul „ciorbă”, ale cărui origini sunt turceşti, pentru ca este evident că românii au mâncat ciorbă şi până să se întâlnească cu turcii. Numai că-i spuneau simplu „zeamă”.

Ciorba ţărănească

Românii au ca medicament alimentar tradiţionala ciorbă ţărănească. Este o „bombă” cu vitamine, proteine şi nutrienţi. În funcţie de zona geografică, cunoaşte câteva variaţii, mai ales în ceea ce priveşte bogăţia de legume şi felul de carne utilizat.
Clasică este ciorbă ţărănească cu văcuţă, care se prepară simplu. Ca ingrediente se folosesc: carnea de viţel fragedă, un kilogram de oase de vacă bine porţionate (ideale pentru măduva hrănitoare plină de proteine, colagen, grăsimi sănătoase şi vitamine), rădăcină de pătrunjel, ceapă, roşii, morcov, păstârnac, ardei, varză albă şi eventual şi cartofi, deşi aceştia au pătruns ceva mai târziu în reţetar, odată cu roşiile). Nu trebuie să uităm verdeţurile, adică pătrunjelul şi leuşteanul. 
Se pun oasele şi carnea de vită la fiert într-o oală încăpătoare, la foc mic. Spumăm din când în când. După aproximativ o oră de fiert se adaugă legumele tăiate mărunt, în special rădăcinoasele, precum morcovul, ţelina şi rădăcina de pătrunjel. Se mai lasă să fiarbă jumătate de oră. În cele din urmă, se scot oasele de vită şi se adaugă varza şi cartofii tăiaţi cubuleţe. După încă un sfert de ceas la foc mic se încheie procesul şi se adaugă leuştean sau pătrunjel tocat. Pentru o variantă moldovenească, ciorba de văcuţă se acreşte cu borş. În zona Transilvaniei şi Olteniei se pune zeamă de varză murată. Oltenii pun mai multe legume, precum conopidă, vânătă, dovlecel, fasole verde şi mazăre.
În Transilvania este de multe ori preferată carnea de porc. Există şi o variantă cu cocoş gras de curte. În loc de oase de vacă sau de porc, se foloseşte tacâmul de cocoş întreg. „Se oferă cu o ceaşcă de smântână alături, cu ardei iute şi oţet. E o mâncare cu caracter frumos, discretă şi energică. Vâlcenii şi prahovenii o fac cel mai bine şi e păcat să nu bei o ţuică de Văleni înainte: va fi de bine şi folos”, preciza Radu Anton Roman în „Poveştile bucătăriei româneşti”. 
Dacă suntem răciţi sau convalescenţi, renunţăm la ţuică fiindcă ne slăbeşte sistemul imunitar, însă nu şi la ardeiul iute, care este o minune pentru sistemul imunitar.  
 

Supa de usturoi: antibioticul natural transformat într-o delicatesă de nerefuzat

La nivel internaţional, una dintre cele mai vindecătoare mâncăruri este considerată supa de usturoi, care, deşi este gătită de mai multe popoare europene, a fost făcută celebă de francezi. Pe lângă faptul că este un adevărat deliciu, supa de usturoi, arată un studiu realizat de Universitatea din Washington, este de o sută de ori mai eficientă decât medicamentele de răceală datorită ingredientului său principal, usturoiul.
„Studii recente susţin efectele usturoiului şi ale extractelor sale într-o gamă largă de aplicaţii. Aceste studii au ridicat posibilitatea revitalizării valorilor terapeutice ale usturoiului în tratarea diferitelor afecţiuni. Se consideră că diferiţi compuşi din usturoi reduc riscul de boli cardiovasculare, au efecte antitumorale şi antimicrobiene şi prezintă beneficii asupra concentraţiei ridicate de glucoză din sânge”, precizează specialiştii Leyla Bayan, Peir Hossain Koulivand şi Ali Gorji în „Garlic: a review of potential therapeutic effects”. 
Dar să trecem la reţeta de supă de usturoi. Mergem pe varianta franţuzească, cea mai faimoasă. Ingredientele principale sunt: usturoiul, supa de găină, salvia (care poate fi înlocuită lejer cu cimbru sau tarhon), ouă, ulei de măsline şi sare. 
Procesul de preparare începe cu pregătirea usturoiului. Se foloseşte o mână de căţei de usturoi, dar nu iuţi, ci aromaţi. Se curăţă, se taie în jumătate şi se pun la fiert. Nu uitaţi să eliminaţi lăstarul embrionar (cel din mijloc, după tăierea usturoiului în două jumătăţi). 
După ce au fiert câteva minute, căţeii de usturoi se zdrobesc bine cu o furculiţă sau cu orice altă ustensilă de bucătărie. Ideal este să fi pregătit înainte o supă de pui. Turnăm usturoiul pasat în supa de pui fierbinte. Următoarea operaţiune este prepararea maionezei.
Da, chiar se pune maioneză în această supă! Evident, făcută de casă cu ouă proaspete, ulei de măsline şi muştar de Dijon. După ce am terminat maioneza, o adăugăm pur şi simplu în supă. 
Cumpărăm o baghetă, o tăiem felii şi o punem la prăjit. Doar rumenită, nu arsă. Ne va fi folositoare pe post de crutoane la supa de usturoi franţuzească. Opţional, se pune brânză Gruyere (o brânză tare, originară din Elveţia) rasă deasupra. Brânza se poate înlocui cu ouă poşate sau chiar pui rotisat făcut fâşii. Reţeta prezentată este una tradiţională, ţărănească, veche de câteva sute de ani, din regiunea Lautrec. 
„Această supă rustică nu este doar bogată sau groasă, ci mai degrabă o supă hrănitoare şi delicioasă, perfectă pentru a te încălzi iarna sau pentru a te hidrata atunci când nu eşti bine. Beneficiile usturoiului pentru sănătate sunt înţelese de secole, iar ştiinţa modernă studiază acum efectele usturoiului asupra sistemului imunitar. Nu spun că această supă îţi va vindeca răceala sau gripa, dar te poate ajuta să te simţi mai bine şi ar putea contribui la scurtarea duratei suferinţei tale”, precizează Sue, de la celebrul blog culinar „The View from Great Island”. 
Supe de usturoi se pregătesc, evident cu particularităţilor lor regionale sau locale, şi în Spania (sopa de ajo), Austria (knoblauchcremesuppe), Cehia şi Slovacia (cesnecka).  
 

Supa penicilină, zisă şi supa pastina

Una dintre cele mai sănătoase supe din Europa, mai ales pentru întărirea sistemului imunitar şi jutorarea organismului în lupta cu boala, este „supa penicilină”, cunoscuta si ca „supa pentru zile de boală” sau „supa pastina”. În Italia este considerată cel mai bun remediu pentru o răceală, pentru o zi lungă şi grea sau doar pentru întărirea sistemului imunitar. Este foarte bogată în nutrienţi şi aromată. 
La prima vedere o să pară un soi de supă clasică de pui cu tăiţei. Legumele fierte la foc mic, bine zdrobite şi amestecate pentru ca mai apoi să fie adăugate înapoi în supă fac ca banala supă de pui să se transforme într-o nebunie culinară, o infuzie de aromă şi sănătate, potenţată de coaja de parmezan şi ierburile aromatice proaspete. „Sincer, acesta va fi singurul mod în care voi face supă de pui cu tăiţei de acum înainte”, precizează testerul de reţete Amanda Holstein pentru „All recipes”.
Dar să vedem cum se face şi ce ingrediente sunt necesare. Lista pare lungă dar în niciun caz inaccesibilă, mai ales că totul poate fi găsit într-un magazin bine dotat. Ca şi în cazul supei de usturoi, trebuie să pregătiţi în prelabil o supă de pui. Ideal este să o faceţi acasă cu tacâmuri de pui. Apoi trebuie să pregătiţi: morcovi, tije de ţelină, şase căţei de usturoi, crenguţe de cimbru, foi de dafin, în jur de 100 de grame de pastina (paste minuscule de formă rotundă), pui rotisat sau pregătit la cuptor, frunze de pătrunjel şi o coajă de parmezan. Folosiţi o oală mare în care puneţi supa de pui, ceapa, morcovii, ţelina, usturoiul şi sarea. Se fierb toate la foc mic sau cel mult la foc mediu până când legumele se înmoaie. Adică în jur de 10 minute.  
Cu o paletă cu găurele se transferă legumele din zeama în care au fiert în cana mare a unui blender. Nu uitaţi să adăugaţi la mixare şi o cană de supă de pui. Legumele fierte bine sunt trasformate efectiv într-o pastă. Pasta rezultată se pune înapoi în zeama de pui şi se amestecă bine. Se adaugă crenguţe de cimbru, foi de dafin şi coaja de parmezan. Se dă din nou drumul la aragaz şi se aduce la fierbere. În timp ce întregul amestec fierbe tihnit, adăugaţi pastele şi lăsaţi focul mic, amestecând ocazional. Când pastele s-au fiert se adaugă puiul mărunţit şi se mai fierbe încă trei minute. După ce am stins aragazul, punem pătrunjel tăiat deasupra şi parmezan ras.