„Peneş Curcanul” îşi creşte prezenţa pe pieţele europene în plină insolvenţă

Compania braşoveană Galli Gallo, cel mai mare producător de carne de curcan din România sub brandul Peneş Curcanul, speră să îşi majoreze anul acesta afacerile, deşi se află în insolvenţă. Potrivit reprezentanţilor conducerii companiei, Galli Gallo şi-a programat anul acesta un business de 35 de milioane de euro, peste nivelul de 30 de milioane de euro atins anul trecut. 

Galli Gallo a intrat în insolvenţă în septembrie 2013 la cererea sa şi se află încă în perioada de observaţie, după ce a contestat tabelul preliminar al creanţelor. 

Producătorul vrea ca până la finele anului să producă la toată capacitatea şi să exporte pe alte trei noi pieţe. Din grup mai fac parte SC Broilerom SRL, SC Avicola Codlea&Partenerii şi SC Romad SRL. „Activitatea noastră este în creştere în momentul de faţă. Abatorul sacrifică la 80% din capacitate, cu posibilitatea de creştere ca urmare a sărbătorilor pascale. De asemenea, în cele patru ferme ale grupului sunt 450.000 de efective”, spun reprezentanţii companiei.

Producătorul deţine la Codlea un abator proiectat la o capacitate de sacrificare de  15.000 de tone pe an, pe care l-a inaugurat în 2010, şi patru ferme de creştere cu o capacitate de circa 1,5 milioane de capete anual. Investiţia companiei în ferme de creştere a curcanilor, logistică, distribuţie, abatorizare se cifrează la peste 25 de milioane de euro.

 

Exportă 10% din producţie

În momentul de faţă, Galli Gallo exportă în UE, cu precădere Germania, aproximativ 10% din producţie, dar managementul speră ca, în cel mai scurt timp, să reînceapă să comercializeze şi pe alte pieţe. Targetul este ca la finele anului procentul exporturilor în total cifră de afaceri să fie de aproximativ 15%. „Vom intra, prin traderi, pe piaţa din Bulgaria, în Kazahstan. De asemenea, suntem în discuţii pentru a vinde în Anglia şi Grecia”, spun sursele citate. Potrivit acestuia, compania vrea de mai mult timp să îşi comercializeze produsele şi în Rusia, dar va renunţa pentru moment, ca urmare a situaţiei politice din zonă. „Considerăm că, după sărbători, nivelul activităţii va atinge maximum de capacitate la abator”. Pe plan local, compania vinde în cele mai mari lanţuri de retail, dar şi printr-un lanţ de magazine dezvoltat în franciză sub brandul Peneş, care are în jur de 100 de unităţi. Din cifra de afaceri totală, la nivelul anului trecut, compania comercializa aici în jur de 15% din producţie.

 

Strategie de a încasa subvenţii

Potrivit unui raport al administratorului judiciar Cenţu SPRL, Galli Gallo a dat cu chirie cele patru ferme de creştere a curcanilor către societatea Bravcod, caree face parte din acelaşi grup. Aceasta pentru a beneficia de subvenţia de creştere a curcanilor. „Motivul pentru care debitoarea a considerat necesară această operaţiune este pentru a se obţine, de către firma chiriaşă, subvenţia pentru creşterea curcanilor în conformitate cu prevederile Ordinului nr.239/2012, societatea debitoare nemaicalificându-se pentru obţinerea acestor subvenţii, datorită apariţiei stării de insolvenţă. Operaţiunea de închiriere a fost demarată în luna septembrie 2013 (după declararea insolvenţei - n.red.) şi a fost încheiată la 15 octombrie 2013, moment la care a fost preluată ultima fermă de către chiriaş. Strategia pe termen scurt a activităţii debitoarei prevede realizarea unei strategii de restructurare a activităţii Galli Gallo, societatea având o activitate specifică şi personal specializat şi exclusivitatea abatorizării, prelucrării şi desfacerii producţiei de carne de curcan”, se arată într-un raport din 7 februarie 2014.

 

Potrivit tabelului preliminar al creanţelor din 22.10.2013 şi care a fost contestat în instanţă de către creditori, Galli Gallo are creanţe admise în valoare de 237,7 milioane de lei (52,8 milioane de euro), dintre care peste 90 de milioane de lei către CEC Bank (37,8% din total), 21,2 milioane de lei către Ministerul Agriculturii (8,95% din total),13,6 milioane de lei către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală (5,73%). De asemenea, compania trebuia să plătească 1,5 milioane de lei către ANAF, 4 milioane de lei Băncii Intesa Sanpaolo România şi 1,2 milioane de lei Piraeus Bank România.