„Pelerinajul UNESCO” trece şi prin Braşov. Cele 29 de capodopere ale arhitecturii religioase din România incluse în patrimoniul mondial

Alături de litoralul Mării Negre, de Munţii Carpaţi, de staţiunile şi oraşele mari, mănăstirile şi bisericile monument din România ocupă un loc special în preferinţele turiştilorromâni şi străini care aleg să călătorească în ţară pe timpul verii. O parte dintre aceste monumente au fost recunoscute la nivel internaţional, pentru unicitatea fiind incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO datorită valorii şi unicităţii lor.
 
Cele 8 biserici pictate ale Bucovinei
Mănăstirile, vizitate de mii de turişti străini şi români, sunt una dintre marile comori ale Bucovinei. Datorită valorii lor artistice şi unicităţii, bisericile mănăstirilor Voroneţ, Humor, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Pătrăuţi, „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava şi Probota, toate din judeţul Suceava, au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.  Acestea sunt apreciate pentru picturile exterioare care le acoperă faţadele, fiind considerate un exemplu remarcabil de tip de construcţie şi decorare adoptat în Moldova secolelor trecute.
„Aceste opt biserici din nordul Moldovei, construite de la sfârşitul secolului al XV-lea până la sfârşitul secolului al XVI-lea, ale căror ziduri exterioare sunt acoperite cu picturi în frescă, sunt capodopere inspirate de arta bizantină. Ele sunt autentice şi deosebit de bine conservate. Departe de a fi simple decoraţiuni murale, picturile formează o acoperire sistematică pe toate faţadele şi reprezintă cicluri complete de teme religioase. Compoziţia lor excepţională, eleganţa personajelor şi armonia culorilor se îmbină perfect cu peisajul înconjurător”, informează pagina UNESCO dedicată mănăstirilor din Bucovina.

7 biserici fortificate din satele săseşti
Bisericile fortificate din Transilvania sunt considerate unice în Europa, iar regiunea găzduieşte aproape 200 de astfel de edificii. Şapte biserici fortificate, aflate în mijlocul unor aşezări bine conservate şi reprezentative pentru istoria saşilor, au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Acestea se află la Biertan (judeţul Sibiu), Prejmer şi Viscri (judeţul Braşov), Câlnic (video, judeţul Alba), Saschiz (judeţul Mureş), Dârjiu (judeţul Harghita) şi Valea Viilor (judeţul Sibiu).
„Aceste sate transilvănene, cu bisericile lor fortificate, oferă o imagine vie a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Cele şapte sate înscrise, fondate de saşii transilvăneni, se caracterizează printr-un sistem specific de utilizare a terenului, un tipar distinct de aşezare şi o organizare a gospodăriei familiale care s-au păstrat încă din Evul Mediu târziu. Acestea sunt dominate de bisericile fortificate, care ilustrează stiluri de construcţie din secolele XIII–XVI”, arată UNESCO.
 
8 biserici de lemn din Maramureş
Maramureşul găzduieşte unele dintre cele mai valoroase biserici de lemn din România, adevărate opere de artă ale meşterilor populari. Din 1999, opt dintre aceste vechi biserici, ridicate între secolele XVI şi XVIII, au fost incluse în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO. Ele pot fi admirate astăzi în localităţile Bârsana, Deseşti, Ieud Deal, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Şurdeşti.
„Aceste opt biserici sunt exemple remarcabile ale unei game de soluţii arhitecturale din diferite perioade şi zone. Ele arată varietatea de modele şi de măiestrie adoptate în aceste construcţii înguste, înalte, din lemn, cu turnurile lor caracteristice înalte şi subţiri la capătul vestic al clădirilor, fie cu un singur acoperiş sau cu unul dublu, de şindrilă. Ca atare, ele sunt o expresie locală deosebită a peisajului cultural al acestei zone muntoase din nordul României”, arată UNESCO, în descrierea bisericilor din patrimoniul mondial.

Dintre ele, una dintre cele mai vizitate biserici este cea din Bârsana, aflată la circa 20 de kilometri de Sighetu Marmaţiei. Mănăstirea veche de trei secole a fost numită de unii „Muntele Athos al Maramureşului”, iar aici se găseşte una dintre cele mai înalte biserici de lemn din ţară, cu un turn ce se ridică la aproape 60 de metri.

Una singură în sudul ţării
Mănăstirea Horezu din judeţul Vâlcea este singura din sudul ţării inclusă în patrimoniul UNESCO. Este una dintre ctitoriile domnitorului Constantin Brâncoveanu, apreciată pentru stilul brâncovenesc de construcţie, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi pentru picturile murale, sculptura în piatră şi valoarea sa istorică. Oraşul Horezu este recunoscut în patrimoniul mondial UNESCO şi pentru ceramica sa tradiţională.
„Fondată în 1690 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, mănăstirea Horezu, din Ţara Românească, este o capodoperă a stilului brâncovenesc. Este cunoscută pentru puritatea şi echilibrul arhitectural, bogăţia detaliilor sculpturale, tratarea compoziţiilor religioase, portretele votive şi lucrările decorative pictate. Şcoala de pictură murală şi de icoane înfiinţată la mănăstire în secolul al XVIII-lea a devenit celebră în întreaga regiune balcanică”, transmite site-ul UNESCO.
Nu este singura mănăstire ridicată de Constantin Brâncoveanu. Aproape de Făgăraş, mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, se numără printre cele mai căutate locuri de pelerinaj ale românilor.
Alături de aşăzământul de la Horezu, alte mănăstiri şi biserici medievale din sudul României, ctitorii ale unor voievozi apreciaţi în istorie, atrag în prezent mii de turişti şi pelerini. Un astfel de loc este Mănăstirea Curtea de Argeş (judeţul Argeş), ctitorită de Neagoe Basarab în secolul al XVI-lea, un loc emblematic pentru români, prin legenda Meşterului Manole, aici fiind înmormântaţi regii României.

5 biserici medievale de piatră din Ţara Haţegului
În judeţul Hunedoara, mai multe biserici medievale de piatră, construite în Evul Mediu din ruinele unor aşezări antice, împodobesc Ţara Haţegului.
Datorită unicităţii lor, unele dintre acestea au fost propuse pentru a fi incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Aceste biserici se află în satele Densuş, Ostrov, Strei şi Streisângeorgiu din Ţara Haţegului, precum şi la Gurasada, pe Valea Mureşului, fiind incluse, din 2019, de către Institutul Naţional al Patrimoniului, pe lista indicativă a monumentelor propuse pentru a fi clasate ca situri UNESCO.
Cea mai faimoasă biserică de piatră din regiune poate fi admirată pe un deal la marginea satului Densuş, în apropierea vestigiilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. „Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste”, scria istoricul Bizantinus Densuşianu. În zidurile bisericii au fost încorporate blocuri de calcar, lei de marmură şi monumente funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din cimitirul acesteia şi, probabil, din ruinele altor aşezări dacice şi romane de pe valea Haţegului, adăuga istoricul.
Mai populare în regiune ca locuri de pelerinaj şi destinaţii turistice sunt mănăstirile Prislop, din vecinătatea Haţegului şi Hunedoarei, şi Lainici din Defileul Jiului, repere istorice vizitate de mii de turişti.