Pe unde îşi fac veacul castorii în judeţul Braşov

Prefectura Braşov a făcut la finele anului trecut un recensământ al locuinţelor castorilor pe baza datelor furnizate de către administraţiile locale. Reprezentanţii prefecturii au vrut să identifice astfel tronsoanelor de dig de pe cursurile de apă unde au apărut baraje executate de castori, dar şi zonele unde acţiunea animăluţelor protejate de lege a condus la producerea de pagube materiale. Aceştia şi-au făcut casă în opt zone din judeţ. Astfel, în apropierea comunei Augustin, castorii au construit baraje pe Olt în zona Defileului Racoşului, în Beclean de-a lungul canalelor ce se deversează în Pârâul Netotu, în Măieruş pe canalul de desecare din zona Vadu Roşu care face aducţiunea apei pluviale şi a izvoarelor din acest perimetru (pagube: au fost inundate 15 ha de teren agricol, care în prezent nu mai pot fi folosite pentru culturi, fiind acoperite de stufăriş), în Comăna pe tronsoanele de diguri (Pârâul Valea Comănii şi Pârâul Valea Ticuşului) şi pe malurile cursurilor de apă neîndiguite fiind totodată înregistrate şi pagube ale culturile localnicilor de porumb şi ovăz, în Apaţa pe Pârâul Remete şi aici castorii creând pagube prin construcţia unui baraj, respectiv inundarea unei suprafeţe de 0,5 ha de teren agricol. Şi în Părău şi Mândra castorii s-au instalat pe toate cursurile de apă care traversează comuna fiind înregistrate şi pagube, iar barajele animalelor reprezentă şi un risc pentru lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi pentru bunurile oamenilor. 

De asemenea, populaţii de castori sunt şi în zona Codlei pe pârâul Bârsa în apropiere de viitorul aeroport, dar şi la Lacul 2 de la Ştrand Codlea şi pe Valea Caldă (Pârâul Auriu), în apropierea unităţii militare Dumbrăviţa. „În primăvară vom solicita ONG-urilor şi fundaţiilor abilitate să ne ajute să stabilim care este populaţia de castori la nivelul judeţului Braşov”, a precizat prefectul Mihai Mohaci. 

Datele centralizate de către Prefectură au fost transmise şi Ministerului Mediului, iar oficialii ministerului au precizat că pagubele produse de castori sunt suportate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. „Pentru acordarea de despăgubiri este necesar să fie respectate procedurile stabilite prin HG nr. 1679/ 2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor”, au explicat reprezentanţii Ministerului.

 

Castorii pot coabita cu avioanele

În schimb, în ceea ce priveşte impactul proiectului de instituire al unei arii protejate în vecinătatea aeroportului Ghimbav, oficialii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor au dat asigurări că proiectul ariei protejate nu va reprezenta o piedică în realizarea aeroportului, ci poate fi o oportunitate de dezvoltare a unei locaţii „eco-friendly”, care să beneficieze chiar de finanţare europeană. Reprezentanţii ministerului au mai precizat că faptul că la nivelul judeţului Braşov a crescut numărul de castori este un indicativ al sănătăţii mediului, care demonstrează că apele sunt curate. „Derularea proiectului de îndiguire în paralel cu existenţa coloniei de castori, care este unică în România, dovedeşte că aceste animale pot să coexiste cu mediul antropizat. Modul de gestionare al ariei protejate va fi stabilit ulterior prin adoptarea planului de management aferent, urmând ca procedura să includă şi o dezbatere publică. Pentru instituirea ariei protejate avizul instituţiilor locale nu are decât rol consultativ”, au explicat oficialii de la Mediu.