Pe unde apare Braşovul în PNRR

Guvernul României a publicat ultima versiune a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ce a fost transmis Comisiei Europene, după ce variantele anterioare au fost „returnate” pentru noi analize. În plan se regăsesc şi câteva investiţii din judeţul nostru, una dintre ele, respectiv legătura feroviară Braşov - Aeroport, fiind menţionată încă din primele variante. Deocamdată, valoarea investiţiei nu este estimată în mod oficial, studiul de fezabilitate aferent proiectului fiind în curs de elaborare. Totuşi, potrivit unor estimări iniţiale, investiţia se ridică la 300 milioane de euro, iar proiectul ar urma să se deruleze în 2 etape. Astfel, în primă fază este programată legătura feroviară Braşov - Bartolomeu - Ghimbav, din care la ieşirea din staţia Ghimbav se va desprinde pe un traseu nou de aproximativ 2,5 km, până în dreptul aerogării. În cea de-a doua etapă este luată în calcul  realizarea conexiunii feroviare a Aeroportului cu Magistrala 300, în zona staţiei Bod.   
La capitol feroviar au fost incluse şi lucrările de modernizare a tronsonului Predeal – Braşov, pe lângă continuarea celor de modernizare a secţiunii Braşov - Sighişoara.   
De asemenea, în PNRR, Braşovul este menţionat şi în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale, alături de Bucureşti, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea sau Sibiu. În acest caz este vorba de proiectul trenului metropolitan, a cărui valoare a fost estimată de Consiliul Judeţean Braşov la 25 milioane de euro. Proiectul presupune achiziţia unor garnituri de către Asociaţia Metropolitană de Transport şi operaţionalizarea unor curse feroviare care să lege Braşovul de Zărneşti, Sfântu Gheorghe, Predeal, Feldioara, Sinaia, Întorsura Buzăului şi Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav.
O noutate în PNRR o reprezintă Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor (SMID) Braşov. De altfel, în document se arată că „cea mai mare alocare (840 milioane euro) este prevăzută pentru investiţiile de modernizare, completare şi dezvoltare a SMID-urilor în corelare cu PJGD / PMGD. Estimarea necesarului investiţional la nivel de judeţ a fost realizată pe baza planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor, adoptate sau în curs de adoptare, şi a studiilor de fezabilitate pentru proiecte de SMID aprobate (SMID Galaţi) sau aflate în pregătire (SMID Ilfov, SMID Braşov, upgrade SMID Sibiu, Bistriţa Năsăud, Bacău, Sălaj, Dâmboviţa)”. Conform ultimelor date ale Consiliului Judeţean Braşov, pentru implementarea SMID în judeţul nostru ar fi nevoie de 114 milioane de euro. În proiect sunt incluse mai multe investiţii, cea mai importantă fiind Centrul de Management al Deşeurilor de lângă municipiul Braşov (Săcele sau Prejmer). De asemenea, investiţii mai ample sunt prevăzute şi în zona Făgăraş (un centru de management integrat al deşeurilor, cel mai probabil la Beclean), Rupea (staţie de sortare şi transfer la Rupea) sau centre de aport voluntar în principalele oraşe. Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor Braşov este în etapa de elaborare a Studiului de fezabilitate. De altfel, Consiliul Judeţean a început de mai mulţi ani demersurile pentru obţinerea unei finanţări europene pentru SMID, din axele aferente perioadei de programare 2014 – 2020, iar administraţia judeţeană braşoveană are în plan ca cererea de finanţare să fie semnată în prima parte a anului 2022.
Prin PNRR sunt prevăzute investiţii în judeţul şi pentru investiţii în zonele expuse riscului de inundaţii. La nivel naţional au fost stabilite 35 de proiecte, cu o suprafaţă deservită de 442.407,66 ha, şi o estimare bugetară de 323.400.000 euro.  În judeţul Braşov sunt prevăzute intervenţii doar asupra canalelor de desecare şi a staţiilor de pompare pentru evacuare, în vederea prevenirii şi gestionării riscului de inundaţii în zonele Hărman - Prejmer şi Bârsa - Vulcăniţa. Dacă în cazul proiectelor anterioare există estimări ale valorii investiţiilor, fie ele şi preliminare, în ceea ce priveşte lucrările de prevenire a inundaţiilor nu sunt vehiculate sume.
Planul include şi măsuri pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri, dar şi pentru monitorizarea calităţii aerului în întreaga ţară. „Vom avea peste tot senzori de măsurare a calităţii aerului. Primul pas în a rezolva o problemă este să recunoşti că o ai. Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetăţenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer şi nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR: vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noştri să poată să respire. Vom avea 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer. Şi nu doar că vom şti care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de intervenţie astfel încât legea şi standardele de mediu să fie aplicate”, se specifică în document.
Nu în ultimul rând, se promit investiţii în modernizarea a mii de şcoli, dar şi pentru amenajarea de infrastructură pentru biciclete în marile oraşe.