„Pe drumul spre Marea Unire”, în paşii tehnologiei contemporane

Marea Unire de la 1918 este rezultatul unui parcurs ce a început cu mult înainte de momentul Alba Iulia. Acest lucru este ilustrat în cea mai nouă expoziţie de la Muzeul „Casa Mureşenilor” - „Pe drumul spre Marea Unire”, în care vizitatorii pot vedea documente, scrisori de pe front, din Primul Război Mondial, pot asculta cântece ce au însufleţit soldaţii pe front. O expoziţie în care vizitatorul intră în lumea de altădată cu ajutorul tehnologiei de azi.
Sunt opt etape ale expoziţiei, ce porneşte de la apariţia Gazetei de Transilvania, în 1838 şi rolul presei în informarea publicului, până la momentul Declaraţiei de la Alba Iulia, din  1 Decembrie 1918. Totul este prezentat într-o formă interactivă,  care îmbină imaginea virtuală, tactilă şi sunetul cu imaginea tipărită, dar la o scară supradimensionată. Sunt documente pe panouri mărite sau pe mese interactive, care pot fi accesate cu o simplă atingere. Într-o sală, de exemplu, vizitatorii pot accesa, pe o masă interactivă, momentele cheie ale presei braşovene, respectiv Gazeta de Transilvania, din anul 1837 până în 1919.  „Sunt marcaţi anii cheie, cu fieceare din ei, cu explicaţiile aferente”, a explicat Ciprian Branea, colaborator.
Într-o altă sală este prezentată Revoluţia din 1848, într-o evoluţie cronologică. „Românii, pentru prima dată, şi-au afirmat în mod hotărât apartenenţa la comunitatea naţională şi spunem această istorie, parcurs, prin intermediul acestui perete interactiv în care vizitatorii vor putea vedea ce s-a întâmplat în timpul Revoluţiei, contribuţia braşoveană, cu gazetele braşovene şi bineînţeles povestea cu «Deşteaptă-te, Române!» Imnul naţional a fost scris în timpul Revoluţiei de la 1848”, a explicat Valer Rus, manager Muzeul Casa Mureşenilor.
Un alt moment important este Războiul de Independenţă din 1877-1878, iar în expoziţie veţi putea vedea scrisorile unui corespondent al familiei Mureşenilor – Moise Groza, maior, mai apoi general, care trimitea scrisori personale viitoarei soţii, Elena Mureşanu.
Concret, şase teme sunt prezentate exclusiv prin intermediul videoproiectoarelor, senzorilor de mişcare şi a sunetelor, iar celelalte două teme prin colantarea de printuri de mari dimensiuni, însumând peste 200 de metri pătraţi de imagine tipărită. Într-o altă sală, de exemplu, vă puteţi transforma într-un mic dirijor virtual, cu o baghetă. „Tu îţi alegi melodia pe care vrei să o auzi, primeşti informaţia istorică, versurile acestei melodii, bineînţeles, se poate asculta această melodie”, a detaliat Valer Rus.  
În expoziţie veţi mai afla despre Primul Război Mondial, iar în ultima sală, printr-o hologramă, vizitatorii află despre Declaraţia de la Alba Iulia.
Expoziţia poate fi vizitată până în martie 2019. Proiectul a fost finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin programul „Centenar” şi cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov, valoarea totală fiind de aproape 100.000 lei.