Pe când „Cipru” și la noi?

Lazea, economist șef BNR: 100.000 de euro x 42 de bănci, iar cine are „mai mult de 4,2 milioane de euro poate să își găsească alte variante de economisire decât depozitele bancare”. Isărescu: Nu există motive de spargere a depozitelor Economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea (foto stânga), îi sfătuiește pe cei care au depozite mai mari de 4,2 milioane euro să găsească variante alternative de economisire, ca de exemplu bursa, fondurile de pensii etc, a declarat Valentin Lazea, economist șef al BNR. El a fost întrebat de către jurnaliști dacă, după deciziile luate în Cipru, populația României ar trebui să se teamă de siguranța depozitelor la bănci. „Dobânzile real negative prin depunere la bancă sunt încă totuși mai bune decât dobânzile pe care ți le oferă banul ținut la saltea și care este și mai real negativă (dobânda n.r.). Dobânda nominală pe care ți-o dă banca e mai mare decât dobânda pe care ți-o dă banul ținut la saltea, care este zero. (...) Dacă ai mai mult de 100.000 euro, ceea ce foarte puțini au, și dacă având mai mult de 100.000 euro nu ai buna prevedere de a împărți cei 100.000 de euro la 42 de bănci (în sensul că fiecare are posibilitatea de a depune acești bani la băncile din sistem, cei 100.000 fiind maximul garantat de Fondul de Garantare a Depozitelor n.r.). Cei care au mai mult de 4,2 milioane pot să își găsească alte variante”, a explicat Lazea, citat de Agerpres. Băncile au anunțat BNR că în cursul dimineții de joi s-au înregistrat cereri de la populație pentru spargeri de depozite, a afirmat guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu (foto dreapta), care le transmite clienților cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acționeze în acest sens, potrivit Mediafax. „Nu este un motiv de spargere a depozitelor. În cursul dimineții am primit știri că unii au început să-și scadă depozitele, dacă au mai mult de 100.000 de euro e treaba lor”, a spus Isărescu. Guvernatorul BNR a arătat că 100.000 de euro, suma garantată pentru un deponent la o bancă, reprezintă o sumă mare pentru o țară ca România. „Avem garantată această sumă. Avem inclusiv mișcarea rapidă a acestor depozite în alte bănci care funcționează, cu distribuirea ulterioară la ghișee”, a continuat Isărescu. Autoritățile cipriote au convenit recent un acord cu FMI și Comisia Europeană pentru împrumuturi de 10 miliarde euro și care prevede pierderi pentru deponenții cu peste 100.000 de euro de la cele mai mari două bănci ale țării. Cyprus Popular Bank (Laiki) va fi închisă, iar depozitele de la cea mai mare bancă, Bank of Cyprus, vor înregistra pierderi în cadrul unui proces de restructurare. Depozitele din Cipru sunt garantate, la fel ca și în România și restul UE, în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depășesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 40%, în urma condițiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe. Institutul Finanțelor Internaționale: Soluția din Cipru riscă să fie aplicată și în alte țări Soluția aplicată în Cipru riscă să fie aplicată și în alte țări din zona euro, consideră Institutul pentru Finanțe Internaționale (IFI), reprezentant al celor mai mari bănci din lume, care avertizează și în privința impactului asupra recesiunii din țară, relatează AFP. Potrivit IFI, contracția economică din Cipru ar putea ajunge în noile condiții la 20% în 2013-2015. Impact nesemnificativ În cazul băncilor cu capital cipriot din România, Mugur Isărescu a arătat că activele acestora reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin România, bancă al cărei acționar majoritar - Popular Bank of Cyprus va fi lichidat, are depozitele integral garantate. A doua bancă din Cipru prezentă în România, Bank of Cyprus, deține 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar românesc.