Patru noi situaţii în care pensionarii sunt obligaţi să returneze pensiile

Un ordin al Ministerului Muncii, emis recent, introduce patru noi situaţii în care pensionarii sunt obligaţi să returneze pensiile, pe lângă cele 11 excepţii de la scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii.
Ordinul nr. 427/612/2025 privind modificarea şi completarea Ordinului nr. 2.073/1.623/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum şi a Procedurii de efectuare a restituirilor introduce patru noi situaţii, după cum urmează:
- neprezentarea pensionarilor de invaliditate la cabinetele de expertiză medicală;
- nedepunerea de către pensionarii urmaşi a documentelor prin care se certifică faptul că urmează o formă de învăţământ organizată conform legii;
-  obţinerea/încasarea unei pensii în baza unui stagiu de cotizare care a fost ulterior rectificat de către angajator;
-  încasarea cu titlu de pensie sau pensie restantă a unor sume necuvenite, în raport cu drepturile stabilite prin decizia de pensionare.
 „În situaţia în care se constată plata unor sume necuvenite ca urmare a mai multor cauze, dintre care unele sunt din culpa debitorului, prin decizie a casei de pensii competente, se va stabili cuantumul corect şi legal al pensiei, valoarea debitului care urmează a fi recuperat şi sumele scutite de la plată din totalul debitului stabilit”, se menţionează în document.
Iniţial, era prevăzut că trebuie restituite debitele stabilite în sarcina pensionarilor care au drept cauză culpa acestora, respectiv:
a) depunerea, în vederea stabilirii drepturilor, a unor documente eliberate cu nerespectarea reglementărilor legale în vigoare, ulterior infirmate de către angajator sau de către deţinătorul de drept al arhivei angajatorului;
b) depunerea, în vederea stabilirii drepturilor, a unor carnete de muncă sau adeverinţe în care sunt înscrise date neconforme realităţii, respectiv: date personale, stagiu de cotizare, venituri asigurate, care au suferit modificări necertificate conform prevederilor legale în vigoare şi care, ulterior stabilirii dreptului, se dovedesc a fi neconforme realităţii;
c) depunerea, în vederea stabilirii drepturilor, a unor acte de identitate sau a unor documente de stare civilă care, ulterior stabilirii dreptului, se dovedesc a fi neconforme realităţii;
d) depunerea, la dosarul de pensionare, a unor decizii medicale asupra capacităţii de muncă, care s-au dovedit ulterior că au fost neconforme realităţii sau au fost obţinute fără ca titularii să fi urmat procedura de încadrare în grad de invaliditate sau de revizuire medicală prevăzută de lege;
e) depunerea, la dosarul de pensionare, a unor certificate de persoană cu handicap care s-au dovedit ulterior că au fost neconforme realităţii sau au fost obţinute în lipsa derulării procedurilor prevăzute de lege;
f) declararea nesinceră sau nedeclararea unor situaţii pentru care legea prevede declaraţia pe propria răspundere ca act necesar pentru acordarea dreptului respectiv;
g) necomunicarea de către beneficiar sau de către reprezentantul legal către casa de pensii competentă a modificărilor intervenite în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care a fost stabilit şi s-a plătit dreptul respectiv;
h) încasarea, de către aceeaşi persoană, cu încălcarea prevederilor legale, a două prestaţii de asigurări sociale incompatibile între ele, dintre cele prevăzute la art. 7, obţinute ca urmare a depunerii a două solicitări sau a nedeclarării tuturor drepturilor de care beneficiază;
i) cumularea pensiei cu venituri de natură salarială, în cazurile interzise de reglementările legale în vigoare;
j) utilizarea, la calculul drepturilor de pensie, a unor documente în cazul cărora s-a constatat nulitatea;
k) orice alte cauze care au condus la plata unor sume necuvenite din culpa pensionarului.