Patru legi şi o problemă tot nerezolvată

Pachetul de legi ce vizează contractele pe bani publici a trecut de Senat, astfel că cele patru acte normative ar urma să intre în regim de urgenţă în dezbaterea Camerei Deputaţilor care este şi for decizional. Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale a Achiziţiilor Publice (ANAP), braşoveanca Roxana Mînzatu, a precizat că elaborarea legii achiziţiilor publice, a celei privind concesionarea serviciilor şi lucrărilor, cea privind achiziţiile sectoriale, dar şi cea a remediilor şi contestaţiilor a început încă din 2014, astfel că a fost conturată o legislaţie în aceste domenii care a fost agreată atât de către autorităţile contractante, cât şi de către mediul de afaceri. „Pachetul de legi privind achiziţiile publice reprezintă o transpunere în legislaţia românească a unor reglementări europene şi cred că pot fi aprobate de Parlament până în 18 aprilie. De asemenea, prin hotărâri de Guvern trebuie aprobate şi normele metodologice. Am forţat cât am putut de mult nota şi am pus în consultare publică normele metodologice înainte de aprobarea legilor. Dacă aceste acte normative vor intra în vigoare, pentru prima dată, România va avea un cadru legal suplu, aprobat de Parlament”, a precizat Mânzatu.

O veste bună pentru subcontractanţi
Una dintre principalele noutăţi aduse de noul act normativ privind achiziţiile publice este că firmele subcontractante nu vor mai putea fi păcălite de către liderii de contract care nu plăteau mai departe de încasau, subcontractanţii putând încasa direct de la autoritatea contractantă. „De asemenea, în cazul «serviciilor intelectuale», cum este cazul elaborării studiilor de  fezabilitate, a proiectelor tehnice sau a serviciilor de consultanţă nu va mai avea prioritate criteriul «preţului cel mai scăzut». Motivul pentru care a fost introdusă această prevedere este că acest mod, va creşte calitatea acestor serviciu. Totodată, în cazul achiziţiilor directe, autorităţile contractante vor trebui să folosească mijloacele electronice, mai precis, să consulte în primă instanţă cataloagele online”, a explicat Roxana Mînzatu.

Problema contestaţiilor nu se rezolvă
Noul pachet de legi nu va rezolva însă problema contestaţiilor care împiedică derularea unor contracte şi din cauza cărora şi unele proiecte cu finanţare europeană au avut de suferit. „Legea remediilor reglementează notificarea prealabilă, care trebuie depusă înaintea contestaţiei. Este un fel de mediere. La un moment dat, a fost aprobată o lege prin care se instituia garanţia de bună conduită, care era reţinută contestatarilor. Actul normativ a fost declarat neconstituţional. Nu putem îngrădi în nici un fel libera concurenţă. Astfel, una dintre cele mai discutate legi a fost cea a contestaţiilor şi remediilor, care reglementează şi activitatea CNSC. Fiecare parte a încercat să obţină cât mai multe avantaje. Autorităţile contractante au cerut mai multă flexibilitate şi reducerea verificărilor şi controalelor, iar organele de control doreau cât mai multe căi de a «pune la punct»”, a subliniat fostul preşedinte al ANAP. De asemenea, în conturarea acestor legi, s-a pus şi problema înfiinţării unor instanţe specializate pe achiziţii publice, dar Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost de acord. „Prin legea remediilor se instituie însă obligativitatea armonizării modului de interpretare a legislaţiei de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi CSM, astfel încât să nu existe decizii contradictorii pe aceeaşi speţă. Totodată, s-a ajuns şi la soluţia constituirii unor complete specializate, însă decizia în acest sens aparţine preşedintelui de instanţă”, a punctat Roxana Mînzatu.