Pași noi în proiectul aeroportului internațional de la Ghimbav

„Pentru noi, aeroportul este cea mai importantă investiție. Cu toate că avem mici piedici - vreau să cred că neintenționate - din partea unor ministere, sunt convins că el va fi realizat. Nu cred că există delegație de oameni de afaceri străini care să vină la Brașov, care să vrea să investească în județul nostru, și care să nu mă întrebe de realizarea aeroportului. În afară de aceasta, un aeroport este vital pentru turismul brașovean, un turism pe care îl dorim ca în următorii zece ani să fie de trei ori mai mare. De la 400-500 de mii de turiști anual, să ajungem la un milion și jumătate de turiști, ceea ce pentru Brașov ar fi extraordinar de bine.“ Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Pentru brașoveni, data de 16 februarie poate intra în istorie. A fost ziua în care comisia de liciație, constituită în conformitate cu prevederile legale, a deschis oferta primită pentru proiectarea, construirea și exploatarea aeroportului de la Ghimbav. Trebuie spus că de-a lungul timpului demersurile pentru realizarea aeroportului au fost numeroase, dar niciodată ele n-au ajuns atât de departe. 23 de firme - 12 românești și 11 străine (din Italia, Germania, Austria, Israel, Canada și Turcia) - au intrat în posesia documentației de liciație, însă a existat doar o singură ofertă depusă. Ea a aparținut concernului Intelcan Technosystems din Canada. Comisia a început imediat lucrul. Deschiderea ofertei s-a făcut în fața unei delegații a firmei canadiene conduse de președintele acesteia, Ronald Weissberger. Evenimentul a fost urmărit și de numeroși reprezentanți ai presei locale și naționale, curioși să afle cum va arăta proiectul încă din această fază. De menționat este că în toate sondajele care s-au făcut, indiferent că au fost numai în municipiu sau și în judet, Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav (AIBG) se situează pe locul doi în preferințele concetățenilor noștri (după spital). Iancu Augustin Vespasian, președintele comisiei de realizare a AIBG, a spus că după analizarea tuturor apectelor legate de faptul că a existat o singură ofertă depusă în termenul legal stabilit, toți membrii comisiei de licitație au fost de acord să continue procedura de verificare a documentelor depuse de ofertant. Legea este clară – „atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile de concurență, oferta depusă este analizată și se poate continua procedura de selecție”, a declarat Vespasian. Practic, în primă fază, comisia a verificat dacă oferta este valabilă, dacă îndeplinește condițiile care au fost fixate în anunțul de licitație publicat în presă și în documentația descriptivă, ambele realizate în conformitate cu OUG 34/2006. După o primă analiză a documentelor, investitorii canadieni au toate documentele în ordine, au depășit prima fază de calificare și au promovat pentru etapa următoare de preselecție. Primele rezultate oficiale din partea comisiei de licitație sunt așteptate în următoarele zile. Realizarea la Brașov a unui aeroport internațional rămâne o preocupare veche, explicabilă prin nivelul economic ridicat al zonei, o aspirație bazată pe diversitatea, experiența și valoarea specialiștilor și locuitorilor din centrul României. După Revoluție, preocuparea pentru realizarea unui aeroport la Brașov s-a reluat ca o prioritate pentru noii administratori și pentru edilii care s-au perindat la conducerea județului și municipiului. Au fost multe inițiative în acest sens. Dintre nenumăratele exemple ce pot fi enumerate, precum demersurile făcute de Grupul Bayandir, Gunay, Obermeyer, Grupul ABB, oferta Intelcan Canada s-a remarcat prin consistența demersului, vechimea primei oferte (a fost lansată în anul 2001), prin pașii făcuți, cheltuiala financiară pentru studiul de fezabilitate, rămânând cea mai interesantă și mai veridică ofertă de realizare efectivă a aeroportului. Comisia specială pentru realizarea Aeroportului Internațional Brașov, împreună cu executivul și conducerea Consiliului Județean, prin eforturile depuse, a făcut ca materializarea proiectului să devină o realitate, nivelul atins fiind fără precedent. * Amplasarea obiectivului - Soluția adoptată este plasarea aeroportului la Ghimbav, variantă care corespunde în integralitate necesităților, fiind validată de specialiști și cuprinsă în Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) și în Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Brașov. Locația a fost aprobată încă din anul 1993 de către Departamentul Aviației Civile. * Colaborare - Opțiunea pentru un parteneriat public-privat rămâne formula care corespunde tuturor categoriilor de interese ale celor care participă la proiect: administrație, sector privat și bănci. * Participare - Din mai multe formule avute în vedere, s-a definitivat o variantă validată imediat de către părți, prin scrisori de acceptare a colaborării la parteneriat. Din acesta fac parte Consiliul Județean Brașov, Consiliul Local Ghimbav, Consiliul Local Brașov, Consiliul Județean Covasna și Consiliul Județean Harghita. * Finanțare - Varianta propusă de Intelcan, sprijinită de bănci din Canada și Europa, este la îndemână, lipsită de surprize și amatorism, viabilă, rațională, facilă și ieftină, singura din soluțiile studiului de fezabilitate care a convins băncile să finanțeze proiectul. De altfel, au fost încheiate acorduri de participare emise de bănci importante din Canada (EDC) și Europa, cum ar fi Raiffaissen Bank și HVB. * Cofinanțarea - Va fi asigurată din partea administrației publice locale și județene, constând în punerea la dispoziție a terenului și viabilizarea necesară. Este așteptată și acceptată orice propunere de participare din partea zonei private brașovene. * Garanții - Se are în vedere o garanție de tip shortfall, solicitată de partenerul canadian și acceptată de bănci, dată fiind categoria proiectului - de tip greenfield (adică un proiect care nu are un istoric fizic, economico-financiar). Emiterea garanțiilor se va face de către partenerii din administrația publică, ele fiind diferite ca valoare, în funcție de participare. * Acorduri - Proiectul dispune de aprobări multiple de la Ministerul Transporturilor pentru această investiție, datate încă din 2002, 2004, inclusiv 2005. * Etapele parcurse pentru încadrarea în termenul de finalizare a investiției, respectiv decembrie 2008 - (1) Clarificarea participării fiecărui partener, (2) Semnarea documentelor de confidențialitate asupra proiectului, (3) Emiterea hotărârilor necesare (participare, garanții etc.), (4) Constituirea societății de investiție, (5) Negocierile cu băncile, (6) Realizarea licitației pentru stabilirea proiectantului, constructorului și operatorului, (7) Organizarea dezbaterii publice pe tema Planului Urbanistic Zonal al aeroportului, programată pentru 26 februarie. * Termene - Realizarea aeroportului se poate face în circa 18 luni din momentul în care partenerii publici și-au finalizat obligațiile. Considerații și analiza unor aspecte importante 1. Garanție suverană sau garanție shortfall - Legat de garanție, toată lumea știe că pentru finanțarea unui astfel de proiect de tip greenfield, adică un proiect care nu are un istoric economico-financiar, costurile cu finanțarea pot fi destul de mari. Canadienii au găsit soluții excelente să reducă aceste costuri. Printre acestea se află și participarea administrației publice la garanții, participare care să acopere eventualele pierderi din primii ani de activitate. Valoarea necesară care probabil va trebui acoperită, poate fi între câteva zeci de mii de euro și maxim 1-2 milioane euro pe an. Acești bani vor fi recuperați din activitate. Deci nu este o pierdere, ci doar un support temporar. Trebuie subliniat faptul că studiul de fezabilitate este solid și foarte bine argumentat, fiind executat, de altfel, de către o firmă din topul mondial în domeniu. Din calculul ratei de rentabilitate reiese că este o investiție profitabilă. Băncile, prin acordul de participare dat la proiect, confirmă încă o dată acest lucru. Membrii comisiei de specialitate estimează că există riscuri, dar acestea sunt minime. Garanția se referă doar la nerealizarea veniturilor. Așa se explică acordul rapid dat de bănci. Bugetul județului poate fi afectat doar temporar pentru această garanție, existând posibilitatea recuperării cuantumului alocat în anii următori, în integralitate. Prin urmare nu există o pierdere reală. În altă ordine de idei trebuie subliniată insistența și eforturile făcute de conducerea Intelcan pe «Varianta Garanției Suverane», pentru a obține sprijinul Guvernului României. Au fost multe contacte și discuții la nivel înalt și foarte înalt, care duc spre o concluzie mai mult decât optimistă. În acest moment nu pot fi avansate date suplimentare, discuțiile fiind în derulare. 2. Opoziție pentru Aeroportul Internațional Brașov - În toți acești ani, s-a resimțit o reală opoziție pentru această investiție strategică. La început, în anul 1990, când un grup mic de temerari au avut inițiativa realizării Societății SAMAERO, cu scopul declarat de a realiza un aeroport la Brașov, vocea acestora nu s-a putut face auzită deoarece, față de numărul mare de opozanți și sceptici, ei practic nu contau. De-a lungul anilor însă, lucrurile s-au inversat, iar unii dintre cei care susțineau că realizarea unui aeroport la Brașov se va face de abia în mileniul IV s-au transformat în susținătorii investiției. Membrii comisiei pentru aeroport de la CJ Brașov recunosc că pentru realizarea acestei investitii la Brașov, datorită unor interese, există o opoziție reală și consistentă. Este o opoziție dată, în primul rând, de către concurența puternică pe care acest obiectiv o poate face Bucureștiului. Cei care administrază aeroportul Henri Coandă (Otopeni), vecinii de la Sibiu și chiar cei de la Târgu Mureș (care au deja aeroport și doresc la rândul lor o dezvoltare pe cargo), sunt împotriva acestui proiect. 3. Concurența între aeroport și autostradă - În ultima perioadă și mai ales după ce s-au semnat documentele pentru realizarea autostrăzii Transilvania, au apărut tot felul de comentarii potrivit cărora dacă se va face autostrada, nu va mai fi nevoie de aeroport. În opinia conducerii CJ Brașov, este o falsă problemă. „Este o dilemă doar pentru cei care nu vor să vadă ce se întâmplă în lume. Mulți uită că am intrat în mileniul trei, că lumea este într-o viteză de dezvoltare și schimbare pe care, altfel, nu am avea cum s-o mai atingem. Va trebui să înțelegem rapid și să recuperăm din mers“, a precizat președintele comisiei pentru aeroport, Iancu Vespasian. În altă ordine de idei, aeroportul se adresează unui alt beneficiar. Unul extern, omului de afaceri, turistului etc., sau românilor din Ardeal, care vor călători în lumea largă mult mai repede și mai sigur. 4. Restructurarea economiei județului Brașov - Brașovul a pierdut în ultimul deceniu peste 100.000 de locuri de muncă, iar municipiul peste 50.000 de posturi. Industria constructoare de mașini a trebuit restructurată. Costurile financiare sunt în această variantă foarte mari, o uriașă risipă de resurse materiale și mai ales umane transformate în șomeri. În acest context, toți politicienii sunt de acord că turismul este o alternativă reală la restructurarea economiei brașovene. Primul mare proiect în acest domeniu care se poate materializa este aeroportul. „Viabilitatea aeroportului de la Brașov nu poate fi pusă la îndoială“ Reporter: Cum apreciați faza în care se găsește acum proiectul construirii aeroportului internațional Brașov – Ghimbav? Iancu Vespasian: Acum proiectul se află într-o fază de definitivare. A avut loc licitația pentru proiectare, construcție și operare, dar mai trebuie definitivate procedura pentru aprobarea PUZ-ului, respectiv problemele legate de completarea terenurilor necesare viitorului aeroport. Etapa actuală nu a fost niciodată atinsă. De multe ori s-a muncit pe proiect, dar atât de avansat n-a fost niciodată. Practic, dacă lucrurile merg bine, ar trebui ca la începutul lunii martie să avem un punct de vedere din partea Agenției pentru Protecția Mediului și ar trebui să finalizăm discuțiile cu firma care a ofertat. Dacă avem și terenurile, la jumătatea lunii viitoare am putea semna contractul pentru realizarea viitorului aeroport, pentru că oferta economică înaintată de Intelcan este una extrem de interesantă și cu o aplicabilitate imediată. Rep.: V-aș ruga să lămuriți chestiunile legate de licitație pe care presa le-a considerat controversate. I.V.: Presa a avut câteva semne de întrebare legate de licitație, în special în ceea ce privește asigurarea concurenței. Trebuie precizat că legea nu dă detalii foarte clare, legate de cum trebuie procedat în diferitele situații care pot apărea în derularea efectivă a unei operațiuni de selecție. Noi am analizat toate aceste aspecte, am consultat specialiștii, juriștii din cadrul Consiliului Județean și am constatat că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a continua analiza ofertei și deci de a nu restarta procesul de licitație. Continuarea procedurii se poate face doar în situația în care sunt îndeplinite toate condițiile legate de asigurarea unei concurențe reale. Noi spunem că acest lucru s-a realizat. Întreaga documentație s-a întocmit în conformitate cu legislația în vigoare, având ca principală fundamentare Ordonanța de Urgență nr. 34/2006. S-a făcut o documentație descriptivă, conform legii, și un anunț tot în conformitate cu legea, toate sub îndrumarea Agenției care face monitorizarea achizițiilor publice. Avem publicat în Monitorul Oficial al României anunțul de licitație, atât în limba română, cât și în limba engleză. Am publicat anunțul în limba engleză și în Jurnalul Comunității Europene. Toate firmele care au solicitat informații sau detalii în plus au fost cu rapiditate rezolvate. Dosarul de licitație a fost achiziționat de către 23 de firme, atât românești, cât și străine. De asemenea, nu am oprit pe nimeni care a dorit să depună o ofertă chiar în condițiile în care au apărut diverse probleme, precum traducerea documentației în limba română. Am avut o astfel de situație cu firma TAV, care până la urmă n-a mai depus documentația. La toate acestea mai poate fi adăugat faptul că toate firmele care au solicitat să vadă amplasamentul, au putut să facă asta. Deci condițiile în integralitate au fost asigurate. Rep.: Când o să avem un răspuns în legătură cu această ofertă pe care ați început s-o analizați? I.V.: Conform programului comisiei de licitație făcut după deschiderea ofertei depuse de firma Intelcan și verificarea condițiilor de calificare, ieri a fost programată o nouă întâlnire pentru a studia rapoartele din punct de vedere economic și tehnic realizate de specialiști. În paralel, fiecare membru al comisiei a studiat această documentație. În zilele următoare vom trece la o analiză la nivelul întregii comisii a fiecărui punct, iar acolo unde apar probleme, vom vedea ce anume mai este de făcut. Comisia nu poate decide decât prin vot, în condițiile legii. Vom cere grupului Intelcan să facă o ofertă definitivă îmbunătățită - există o prevedere din lege pe care avem în vedere s-o utilizăm. După toate acestea, comisia va delibera, va face niște recomandări într-un raport final cu care va veni în fața plenului Consiliului Județean pentru a decide: se semnează contractul de realizare a aeroportului, în urma licitației, sau procedurile sunt reluate. Dacă vom avea un vot pozitiv, vom trece la definitivarea contractului și la semnarea lui. Dacă până atunci vom avea și terenurile rezolvate, vom da drumul la realizarea efectivă a aeroportului și la negocierile finale cu băncile. Rep.: Se știe că aeroporturile din Cluj-Napoca și Sibiu vor fi modernizate. Ce șanse mai are aeroportul de la Brașov, care trebuie făcut de la zero? I.V.: Este foarte adevărat. Aceasta a fost o mare problemă în ceea ce privește curajul investitorului de a aborda o asemenea investiție, pentru că un proiect greenfield este greu de promovat fără un istoric. E adevărat că aeroportul din Sibiu primește un sprijin deosebit din partea guvernului. De asemenea, și Clujul speră să facă modernizări la aeroport, tot cu bani de la guvern. Noi, la Brașov, nu cerem bani de la guvern. În urma analizelor economice, a studiilor de fezabilitate, a recomandărilor făcute de specialiști, avem curajul să abordăm noua investiție pentru că toate acestea dovedesc faptul că viabilitatea aeroportului de la Brașov nu poate fi pusă la îndoială. Avem de-a face cu o zonă cu un turism care se dezvoltă pe toată perioada anului, cu o zonă în care forța economică este impresionantă, având în vedere că două județe ni se alătură în proiect – Covasna și Harghita.