Parlamentul e greu, TikTok-ul e uşor. Unde se face agitaţie politică în 2025: în Universitatea Braşov, pe obligaţia studenţilor de a fi... studenţi

Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor naşte încă nenumărate nemulţumiri în rândul unor tineri. Până acum, două sunt punctele reclamate de o parte dintre studenţi. Unul a fost legat de ChatGPT şi faptul că nu pot să îl folosească în redactarea lucrărilor ce urmează a fi supuse evaluării – spuneau studenţii, care se temeau şi de abuzuri, în condiţiile în care sancţiunile pentru nerespectarea acestei prevederi pot merge până la exmatriculare. Însă ChatGPT, Gemini, Grok etc pot fi utilizate în munca de cercetare, aşa cum au precizat chiar reprezentanţii conducerii UnitBv în chiar prima zi a anului universitar 2025-2026.

Muncim sau megem la şcoală? 
O altă supărare a unor studenţi – pe care n-au exprimat-o la fel de clar presei în prima zi a anului universitar, dar care este pusă în legătură cu alte nemulţumiri este obligativitatea prezenţei la cursuri pentru studenţii înmatriculaţi la programele cu frecvenţă. 
Altfel spus, ei trebuie să vină la cursuri, seminarii, laboratoare, dacă vor să intre în examenele prin care îşi fac creditele, astfel încât să promoveze anul universitar. Spre deosebire de cei de la „Fără fracvenţă” sau „Învăţământ la distanţă” – unde anul de şcolarizare este plătit, dar nu este impusă obligativitatea prezenţei. 

Solidaritate de faţadă
Nu s-au plâns presei, dar nemulţumirea lor a fost rapid preluată de politicieni, în speţă deputatul Ovidiu Paraschivescu, care a şi făcut, la finalul săptămânii trecute, un clip pentru reţelele de socializare, în care acesta îşi exprimă „punctul de vedere” şi îşi declară solidaritatea cu tinerii nemulţumiţi, uitând însă că el este deputat şi chiar poate iniţia modificări legislative, care să fie sau nu aprobate… 

Ce spune politicianul: „Totul a început de la dorinţa facultăţilor, de a avea cât mai multă prezenţă fizică a studenţilor”
„Dacă eşti student la Braşov, te interesează ce am să-ţi povestesc eu aici.  Universitatea Transilvania a trimis tuturor studenţilor un e-mail, care cred că are nevoie de mai multă sensibilitate. Haideţi să vă citesc ce scrie aici, printre multe alte lucruri pe care eu le găsesc relativ ofensatoare.  Ştim că mulţi studenţi trebuie să lucreze pentru a se putea susţine pe parcursul studiilor. Vă invităm însă să găsiţi acele soluţii care vă permit să nu uitaţi care este scopul acestui efort – al muncii, presupun - experienţa voastră la facultate, formarea voastră.
Am aflat că angajatorii caută absolvenţi care, pe lângă cunoştinţe,  au deprins şi disciplina, şi capacitatea de a colabora şi de a respecta un program. Cu alte cuvinte, angajatorii mai nou nu prea au nevoie de experienţă la muncă, unde fix asta veţi face, veţi învăţa şi disciplină, şi capacitatea de a respecta un program. 
Totul a început de la dorinţa facultăţilor, de a avea cât mai multă prezenţă fizică a studenţilor, în detrimentul celor care trebuie să meargă la serviciu.
Acum, nu ştiu alţii cum sunt, dar şi eu am muncit când eram la facultate. A trebuit să mă întreţin şi tare mi-e că mulţi dintre voi, astăzi, într-o situaţie economică destul de serioasă şi într-un moment în care voi trebuie să vă întreţineţi singuri în viaţă, nu cred că puteţi să renunţaţi la un loc de muncă. Şi cred că nu o faceţi de plăcere, o faceţi pentru că scopul muncii este să aveţi din ce să trăiţi, nu neapărat să plătiţi facultăţile.
Realitatea este că în ziua de azi e mult mai greu să te descuri până în loc de muncă. Cred că voi ştiţi mai bine decât mine lucrurile acestea.  Cred că e posibil ca cei care conduc facultăţile să fie uitat cum era pe vremea studenţiei lor. Cred că trebuie să avem o discuţie serioasă şi onestă despre cum vă puteţi face şi studiile”, spune Ovidiu Paraschivescu, îndemnându-I pe studenţi să comenteze cum le este situaţia şi „aşa, la final, să transmităm împreună un mesaj către conducerea facultăţii, către minister, către toţi cei care vă decid vouă viitorul despre cum trăiţi voi astăzi”. 

Ce răspunde UnitBv
În replică, rectorul Universităţii Transilvania, prof.dr.ing. Ioan Vasile Abrudan a precizat că: „După cum ştiţi, Universitatea Transilvania din Braşov nu comentează declaraţiile politice ale unor oameni politici, pentru că nivelul de încredere pe care populaţia îl are în clasa politică este cel pe care îl ştim cu toţii. Însă, din respect pentru faptul că cel care a făcut această declaraţie este absolventul Universităţii Transilvania din Braşov, aş vrea să fac câteva precizări:  Legea menţionează foarte clar la articolul 32 aliniatul 1 ce presupune învăţământul cu frecvenţă, şi anume frecvenţa studenţilor în spaţiile universităţii la toate activităţile din planul de învăţământ,  inclusiv cursuri. De asemenea, nu putem restricţiona dreptul studenţilor să lucreze, însă le recomandăm să lucreze un număr de ore care să nu le afecteze prezenţa la activităţile didactice.  Bineînţeles, cei care doresc să muncească mai mult, 8 ore sau mai mult, pot face acest lucru înscriindu-se la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau învăţământ la distanţă. Şi aş mai menţiona faptul că sunt şi alte universităţi, aş da exemplu doar Universitatea din Bucureşti, care înaintea noastră cu un an a modificat regulamentul activităţii didactice şi a inclus obligativitatea participării la toate activităţile din planul de învăţământ”.

Doar vorbe, doar pentru imagine. Când politica intervine doar pentru like-uri pe TikTok, în loc de legi în Parlament
Ce nu a spus deputatul Ovidiu Paraschivescu ţine însă chiar de atribuţiile sale de deputat. Mai departe, un paragraf din Constituţie. 
„Cine poate depune la Parlament iniţiative legislative? Ce spune Constituţia:
Art. 74 – Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către camera competentă să îl adopte, ca primă cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi camerei competente să le adopte, ca primă cameră sesizată.”