Parcul 100% „bolnav” de la Şaguna şi multe probleme sub Tâmpa

Foto: INFORMARE ÎN PLEN. Specialiştii contractaţi Primăria Braşov au prezentat rezultatele studiului realizat în ultimul an. 

Specialiştii Facultăţii de Silvicultură din Universitatea Transilvania Braşov, ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”, dar şi ai Gărzii Forestiere Braşov ai prezentat, vineri, 27 februarie, în şedinţa de plen a Consiliului Local Braşov, primele rezultate ale evaluării arborilor din municipiul Braşov. Ei au evaluat copaci de pe Tâmpa, dar şi din zona centrală a Braşovului, mai exact pe cei de la parcul din faţa Colegiului Naţional Andrei Şaguna. 
„Acest studiu a fost început după evenimentul tragic de anul trecut, de la Braşov (când un tânăr a fost ucis de un arbore prăbuşit pe aleea de sub Tâmpa, n.r.). Am decis că este bine ca rezultatele acestui studiu trebuie prezentate în Consiliul Local Braşov, pentru că în acele zone va fi nevoie de o serie de intervenţii”, a declarat primarul Braşovului, George Scripcaru, înainte de a le da cuvântul specialiştilor. 
Totodată, primarul a anunţat că în perioada următoare va convoca Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU), care, în baza rezultatelor acestui studiu, vor stabili măsurile necesare pentru rezolvarea problemei arborilor periculoşi. 
„Legislaţia prevede că autorităţile locale trebuie să intervină pentru a proteja oamenii. Unde trebuie făcută extragerea, se va face, pentru că responsabilitatea este a noastră, a autorităţilor locale. Unde vom putea toaleta, o vom face. După convocarea CLSU Braşov voi solicita emiterea unui ordin de prefect, pentru a pune în aplicare măsurile”, a mai spus Scripcaru. 

151 de arbori căzuţi sau rupţi de vânt în ultimii trei ani 
Pentru a putea stabili starea de sănătate a arborilor au fost făcute tomografii dar şi rezistograme (o analiză precisă care analizează inelele depuse an de an), iar prin combinarea celor două tehnici de analiză a rezultat o imagine precisă privind starea de sănătate a arborilor. 
Conform datelor prezentate de reprezentantul INCDS, prof. Dănuţ Chira, în municipiul Braşov sunt aproximativ 82.000 de arbori, cărora li se adaugă şi cei care nu fac parte din fondul forestier. De asemenea, el a menţionat că din datele puse de serviciul de specialitate din Primăria Braşov, în ultimii trei ani au fost doborâţi sau rupţi de fenomenele meteorologice extreme 151 de arbori, iar media celor doborâţi sau tăiaţi în municipiul Braşov a fost de 514 pe an. 

Mulţi arbori bolnavi sub Tâmpa 
Din datele prezentate de specialişti, în zona de sub Tâmpa sunt în jur de 1.000 de arbori de dimensiuni mari, iar în vara anului 2025 au fost consideraţi potenţial periculoşi 598. Au fost evaluaţi 231 de arbori, dintre care 101 prin cele două metode ştiinţifice. 
În urma analizei de anul trecut au fost dispuse o serie de măsuri de prevenire a unor accidente. „În unele situaţii a fost nevoie de extragere, pentru că prin toaletare nu s-a putut reduce riscul. Pentru aproximativ 25 de arbori nu au a fost altă soluţie, dintre care 9 erau rupţi - uscaţi”, a precizat Chira. 

18 + 1 frasini dezrădăcinaţi. O ciupercă din China care a lovit cel mai tare Prejmerul
În ceea ce priveşte frasinul care s-a prăbuşit peste un bărbat, Chira a reamintit că a fost un incident anormal şi a menţionat că în urma verificărilor au mai fost găsiţi 18 frasini dezrădăcinaţi în ultimii ani. „Acest tip de accident se produce în condiţii de furtună, dar în ziua respectivă vremea a fost frumoasă. A fost afectat de o ciupercă din Manciuria (China, n.r.) apărută în ţara noastră în urmă cu mai bine de 20 de ani, din 2012 – 2013. La noi, în Braşov, sunt vizibile semnele în mlaştina Prejmer, unde frasini magnifici cad din picioare şi nu avem speranţe că va rămâne vreun exemplar”, a spus Chira. 
De asemenea, el a spus să soluţii pentru combaterea putregaiului de rădăcină nu există. 
Totodată, el a făcut un inventar al problemelor din zona de sub Tâmpa, pe listă fiind înclinarea puternică a arborilor cu putregai, aceştia fiind prezenţi în zona locurilor de joacă. De asemenea, au fost identificaţi arbori cu „răni uriaşe” (scorburi), iar alţii cu o „boală virală” cu putregai avansat. „Sunt şi arbori cu scoarţa desprinsă şi nu se pot vindeca. De asemenea, sunt unii cu porţiuni sănătoase ridicol de mici”, a continuat specialistul. Totodată, el a subliniat că mulţi arbori cu probleme sunt frasini. 

Copacii „îmbrăţişaţi”
Nu în ultimul rând, el a ţinut să precizeze că, înainte de a se decide tăierea, au fost analizate şi încercate şi alte soluţii de salvare, în conformitate cu standardele internaţionale în vigoare. De asemenea, Chira a menţionat că au fost studiaţi şi arborii interesanţi, fiind căutată o soluţie de salvare a lor. Un exemplu oferit de specialist este cazul unui ulm şi a unui carpen, care sunt „îmbrăţişaţi”: „Ulmul moare. Problema este cum să tăiem ulmul, fără să afectăm carpenul”. 

În Parcul Dima nu există o zonă absolut sigură
După ce a fost prezentat „cazul Tâmpa”, profesorul universitar Răzvan Câmpu, de la Universitatea Transilvania din Braşov a prezentat rezultatele unui studiu realizat în Parcul Dima (parcul din faţa Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”). În acest areal au fost analizaţi 52 de arbori, iar în urma evaluărilor urmează să fie tăiaţi 8 dintre ei, pentru ceilalţi 44 fiind propuse lucrări de toaletare. „La toţi arborii sunt afectate rădăcinile. Toţi arborii din Parcul Dima sunt bătrâni şi prezintă riscuri”, a spus profesorul universitar. Acesta a spus că un arbore cu probleme este pe Şirul Beethoven, în zona staţiei liniilor RATBV „Transport elevi”. 
De asemenea, specialiştii au menţionat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. 

Urmează un studiu mai amplu 
Specialiştii celor două instituţii au menţionat că în perioada următoare, printr-un proiect cu finanţare europeană, va fi implementat un proiect prin care va fi realizată o hartă digitală de risc la nivelul municipiului Braşov, în care se vor regăsi toţi cei 82.000 de arbori. De asemenea, pe unii arbori se vor monta senzori, pentru a monitoriza o serie de parametri. 
Totodată, în luna aprilie a acestui vor fi inventariaţi 2.000 de arbori, iar pe 15 dintre ei se vor monta senzori. 
De asemenea, în timpul şedinţei de plen, ei au menţionat că au propus ca în viitor să fie plantate specii rezistente, dar şi să se analizeze dimensiunea arborilor înainte e plantare, astfel încât, după creşterea lor, aceştia să nu mai reprezinte o problemă.