Parchetul nu îţi mai poate cerceta conturile şi depozitele bancare, când eşti executat silit

Executorul judecătoresc nu mai poate cere „ajutorul” Ministerului Public în cursul procedurii de executare silită, după ce Curtea Constituţională a României a admis recent o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului, potrivit AvocatNet.ro.

Concret, în momentul de faţă, Parchetul are dreptul de a efectua cercetări asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului, precum şi de a afla dacă acesta deţine titluri de stat, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare. În urma deciziei luate de CCR, însă, instituţia nu va mai interveni în procesul executării silite, astfel ca executorii vor apela la celelalte instrumente de recuperare a debitelor prevăzute de legislaţie. Potrivit Codului de procedura civilă, executorul poate solicita informaţii inclusiv terţilor, adică celor care datorează sume de bani debitorului urmărit sau deţin bunuri ale acestuia supuse urmăririi. În cazul în care cei sesizaţi nu dispun de informaţiile solicitate sau refuză să le dea, executorul judecătoresc poate cere Ministerului Publice să afle anumite informaţii despre debitor. Concret, rolul Parchetului General în cadrul executării silite este prevăzut la art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civilă.

Aceasta prevedere a fost declarată, însă, neconstituţională de Curtea Constituţională a României (CCR) în urma unei excepţii ridicate direct de către Avocatul Poporului. Mai exact, potrivit unui comunicat de presă al CCR, magistraţii au admis, în 21 noiembrie, excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civilă sunt neconstituţionale. Practic, acest lucru înseamnă că Parchetul nu va mai putea efectua cercetări asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului. De asemenea, nu va mai interveni în procesul executării silite pentru a afla dacă debitorul este acţionar ori asociat sau dacă deţine titluri de stat, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare susceptibile de urmărire silită. Deşi nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, odată cu îndeplinirea acestui pas procedural, decizia va deveni definitivă şi general obligatorie şi se va comunica celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului.