Parcarea de sub parc „înfierbântă” Braşovul. Apar noi documente şi strategii, Scripcaru îi pune oglinda lui Coliban, vin acuzaţii şi din „casă”: „avem toate ingredientele unei campanii politice ambalată ipocrit în activism civic”

Disputa pe tema parcării din Parcul Nicolae Titulescu capătă amploare. Astfel, marţi, 1 septembrie, au fost făcute publice documente, a fost anunţată o strategie, iar Ordinul Arhitecţilor din România şi-a exprimat un punct de vedere, prin care nu şi-a manifestat ferm opoziţia sau susţinerea, ci a ridicat o serie de probleme. 
Astfel, după ce în şedinţa de plen a Consiliului Local Braşov de vineri, 28 august (când aleşii şi-au dat acordul pentru demararea procedurii de concesionare a lucrărilor şi administrării parcării de la Parcul Central şi pentru administrarea de către concesionar a Parcării Regina Maria ), primarul Braşovului, George Scripcaru, a declarat că un proiect privind concesionarea parcărilor a fost iniţiat şi de fostul primar Allen Coliban, marţi, 1 septembrie, edilul a făcut publice documentele care au stat la baza afirmaţiei lui. 

Parcarea parc / parcarea Tâmpa
„Useriştii, în frunte cu Coliban, au decis încă din 2023 (conform Scenariului 2 din Studiul de fundamentare, n.r.) să facă 520 de locuri de parcare sub Tâmpa, pe Aleea Tiberiu Brediceanu, plus 320 de locuri sub parcul de la Prefectură, dar, acum, aceleaşi personaje sunt isterizate de parcarea de sub o parte din Parcul Titulescu? A făcut cineva vreun protest să ţipe că se încurajează traficul auto în centrul istoric? În 25 iulie 2024, toţi consilierii USR au votat pentru aceste parcări. Era bun atunci planul lui Coliban, care viza concesionarea pe 49 de ani a parcării de sub Tâmpa şi a parcării de la parcul Prefecturii, plus concesionarea parcării de la Regina Maria, care era gata făcută – în total 1.186 de locuri. Acum nu mai e bine. În 2023 şi 2024, Coliban a pus pe ordinea de zi a Consiliului Local proiectul de hotărâre privitor la concesionarea lucrărilor pentru realizarea celor două parcări şi concesionarea locurilor pe 49 de ani de cel puţin patru ori. În 25 iulie 2024, când pierduse deja mandatul de primar, proiectul a apărut din nou pe ordinea de zi şi a fost respins de Consiliul Local. Au votat «pentru» numai consilierii USR. În 2022, Coliban a plătit, din banii braşovenilor, 260.000 lei + TVA pentru servicii de consultanţă şi asistenţă în vederea concesionării parcărilor”, a declarat primarul. 
Pe de altă parte, luni, despre parcarea de pe Aleea Tiberiu Brediceanu, Allen Coliban a spus că nu ar fi afectat zidurile şi spaţiul verde. 

„Arborii remarcabili” ar putea sta în calea investiţiei 
Totodată, Allen Coliban susţine că parcarea din Parcul Central ar afecta „arbori remarcabili”, precum tulipanul („arborele lalea”, cu 2 exemplare ce se situează pe locul 4 în România), 4 fagi purpurii, 3 salcâmi japonezi, bradul argintiu sau exemplarele de tisă (arbore declarat Monument al naturii). 
De altfel, „arborii remarcabili” din Parcul Central sunt „piesele de rezistenţă” ale strategiei de „salvare a parcului”, anunţată de noul secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Flavia Boghiu. 
„Mă voi implica în acest proiect cu intenţia de a proteja parcul, aceasta este o promisiune. Voi face demersurile necesare la ANAMP (Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate) pentru introducerea arborilor care trebuie protejaţi în Catalogul arborilor remarcabili, în acord cu Legea 97/2023 şi Normele de aplicare Aprobate prin Ordinul nr. 1.048/644/175/2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 8 iunie 2026. Parcul central şi-a început existenţa undeva în jurul lui 1885, acum 140 de ani, are arbori bătrâni, care au o vârstă respectabilă. Toţi arborii din zona vizată de săpături vor dispărea definitiv, indiferent de vârsta şi valoarea lor”, a declarat Flavia Boghiu. 

Divergenţe şi în tabăra „vrem parc” 
În spaţiul public, principalii oponenţi ai parcării sunt membrii şi simpatizanţii USR, dar foarte activ în acest sens este şi activistul civic Alexandru Cuşnir (fost membru USR – PLUS). Teoretic, activistul şi USR-iştii ar trebui să facă front comun în această campanie, însă orgoliile sunt mari. Încă din şedinţa de plen de vineri, 28 august, Cuşnir a intrat în conflict cu un consilier local USR, Sebastian Ichim.   
Marţi, Alexandru Cuşnir a anunţat că nu va semna o petiţie lansată de fostul primar Allen Coliban. „Această petiţie «civică» este de fapt un demers politic populist şi ipocrit. Petiţia «Vrem parc, nu parcare!» este prezentată ca un demers aparent «civic» pentru protejarea Parcului Titulescu. Dar când iniţiatorul este un personaj politic, fost primar şi actual reprezentant politic al unui partid, iar mesajul este construit în jurul criticării administraţiei actuale, este personalizat asupra primarului şi cere explicit blocarea unui proiect al administraţiei locale, avem toate ingredientele unei campanii politice ambalată ipocrit în activism civic”, a declarat Cuşnir. 

Ordinul Arhitecţilor cere transparenţă
Tot marţi, Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Braşov – Covasna – Harghita (OAR BV-CV-HR)  a transmis un punct de vedere referitor la acest proiect, prin care „îşi manifestă interesul profesional direct şi dorinţa de a contribui constructiv la evaluarea acestei teme majore de mobilitate urbană”. 
Despre Parcul Central „Nicolae Titulescu” arhitecţii OAR BV-CV-HR au precizat că este un „reper istoric, identitar şi de mediu de o valoare excepţională pentru municipiul Braşov”. În opinia lor, o intervenţie de o asemenea anvergură într-un spaţiu verde consacrat implică o responsabilitate deosebită faţă de fondul arboricol matur, stabilitatea solului şi calitatea vieţii cetăţenilor.
„OAR BV-CV-HR va urmări atent evoluţia analizelor şi a procedurilor de consultare publică. Ne exprimăm întreaga deschidere de a colabora cu administraţia locală prin intermedierea accesului la expertiza arhitecţilor, urbaniştilor şi peisagiştilor noştri, pentru a asigura o decizie echilibrată, în interesul pe termen lung al comunităţii”, a declarat preşedintele OAR BV-CV-HR, Mihaela Stoian.
Totodată, arhitecţii solicită autorităţilor locale să le pună la dispoziţie studiile şi documentaţiile de fundamentare, dar şi să clarifice o serie de probleme. De asemenea, reprezentanţii OAR BV-CV-HR susţin că există o serie de riscurile tehnice legate de regimul freatic, conservarea arborilor maturi şi inserţia infrastructurii specifice (rampe de acces, guri de ventilaţie) şi consideră că „Protejarea parcului istoric pe sol natural trebuie să rămână un criteriu fundamental în orice evaluare de oportunitate”. 
Nu în ultimul rând, reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România solicită o analiză riguroasă a alternativelor la această parcare, dar şi clarificarea tuturor aspectelor juridice legate de administrare încă din etapa de elaborarea a documentaţiilor de atribuire a contractului de concesiune.