Paradoxul benzinei

Scumpirea accelerată a motorinei în 2026 nu a produs reacţia clasică de reducere a consumului, ci dimpotrivă a coincis cu o creştere semnificativă a achiziţiilor. 
Între martie 2025 şi martie 2026, motorina s-a scumpit de la 7,56 lei pe litru la 9,81 lei pe litru, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 30%. În mod normal, un asemenea avans ar fi trebuit să reducă cererea, însă datele arată exact contrariul. 
La benzină, consumul a urcat de la 140,3 mii tone în februarie 2026 la 152,0 mii tone în martie 2026, ceea ce înseamnă o creştere de 8,4%. La motorină, saltul a fost spectaculos: de la 386,2 mii tone la 467,8 mii tone, respectiv peste 21%. Comparativ cu martie 2025, consumul de benzină este mai mare cu peste 17%, iar cel de motorină cu aproximativ 6%.
O parte din explicaţie vine din creşterea activităţii economice, arată Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Datele privind mobilitatea arată că totalul kilometrilor parcurşi a urcat de la aproximativ 11,3 miliarde km în februarie 2026 la 12,3 miliarde km în martie, ceea ce înseamnă un avans de 8 până la 10%. Această evoluţie explică aproape integral creşterea consumului de benzină, care rămâne strâns legat de traficul rutier şi de utilizarea autoturismelor.
Motorina, însă, urmează o logică diferită. Creşterea consumului de peste 21% nu poate fi explicată doar prin mobilitate, în condiţiile în care parcursurile totale au avansat cu aproximativ 9%. Diferenţa de peste 10% indică existenţa unor factori suplimentari, care ţin mai puţin de consumul efectiv şi mai mult de comportamentul de achiziţie. „Frica de scumpiri poate genera consum suplimentar. Economia funcţionează nu doar pe baza preţurilor actuale, ci şi pe baza aşteptărilor privind viitorul”, subliniază Chisăliţă.