Paradox mioritic: Peste 100.000 de români se mută anual de la oraş la sat

Din 1997 şi până în prezent, tot mai mulţi români se mută de la oraş la sat decât invers. Totuşi, mutările din oraşele mai mici în oraşele mari reprezintă un flux din ce în ce mai important al migraţiei interne.
Fluxurile migraţiei interne arată că, într-o societate aflată în curs de dezvoltare, angajatorii din oraşele mari nu reuşesc să atragă candidaţii din zonele sărace, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar.
Peste 109.000 de români s-au mutat de la oraşe la sate în anul 2017, în timp ce numai 87.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe în aceeaşi perioadă, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi timp, mai mult de 111.000 de români s-au mutat dintr-un oraş în altul în 2017, mai arată statisticile oficiale.
„În ultima perioadă, cele două fluxuri, de la oraş la sat şi de la oraş la oraş, sunt la concurenţă. Ne aflăm pe trendul ultimilor ani în care în continuare migraţia de la oraş la sat continuă să fie nefiresc mai importantă decât cea de la sat la oraş, dar la valori foarte apropiate cu cea din urban în urban. Din anul 1997  - an fundamental în istoria socială recentă a României -  încoace s-a schimbat sensul dominant al migraţiei interne. Dacă din anii '70 până în '97 se migra preponderent de la sat la oraş, din '97 încoace s-a inversat raportul”, a explicat prof. univ. dr. Dumitru Sandu (foto) de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.
Într-adevăr, statisticile arată că, dacă în anul 1990 s-au mutat de la oraşe la sate circa 27.700 de persoane şi de la sate la oraşe aproape 550.000 de români, situaţia s-a inversat din 1997 încoace. În 1997 s-au mutat din urban în rural peste 81.000 de români, iar din rural în urban peste 68.000.