Paraclisul Sfintei Marii, pe Tâmpa

Un memoriu privind amenajarea Grota Fecioarei de pe Tâmpa a fost depus ieri la Consiliul Local Brașov și la Consiliul Județean Foto: LOCALIZARE. Grota Fecioarei e amplasată la baza stâncii din vârful masivului Tâmpa, chiar în zona fundalului stâncos acoperit cu literele luminoase ce compun cuvântul „BRAȘOV”. Cer autorităților să se implice pentru a fi amenajată în Grota Fecioarei de pe Tâmpa, Paraclisul Sfintei Marii. Vorbim despre un grup de inițiativă, format din reprezentanți ai Despărțământului Brașov al Astrei, ai Galeriilor Kron-Art, ai Fundației „Dacia” și ai Societății Ziariștilor și Oamenilor de Cultură „Cincinat Pavelescu” Brașov. Grupul a depus ieri Memoriul privind amenajarea acestui paraclis, la Consiliul Local Brașov și la Consiliul Județean Brașov. „Subsemnații, în calitate de reprezentanți legali ai organizațiilor nonguvernamentale mai jos menționate, în urma demersurilor realizate în anul 2010 pentru consacrarea Sfintei Marii ca patron spiritual al Brașovului, demersuri încununate de succes, am adresat, autorităților locale și județene, dorința noastră de a continua și permanentiza celebrarea Maicii Domnului prin construirea/amenajarea în incinta Grotei fecioarei de la baza stâncii din vârful masivului Tâmpa, chiar în zona fundalului stâncos acoperit cu literele luminoase ce compun cuvântul „BRAȘOV”, a unui Paraclis destinat celebrării, cu caracter permanent, a Ocrotitoarei Brașovului, având valoarea unui loc de pelerinaj, dar și a unui popas turistic, fără a omite semnificația acestei amenajări ca lăcaș sacramental care trebuie să fie o mărturie a bucuriei brașovenilor de a fi vegheați necontenit de Cea care a dat naștere Fiului Lui Dumnezeu și care din anul 2010 a devenit oficial Patroana spirituală a Brașovului. Fie și numai pentru faptul că România este supranumită ca fiind Grădina Maicii Domnului, după cum o recunoștea însuși Papa Ioan Paul al II-lea cu ocazia vizitei efectuate în țara noastră în zilele de 7-9 mai 1999, și din aceasta constă cu atât mai mult obligația noastră, a brașovenilor, de a închina Sfintei Marii un spațiu sfințit de rugăciune și reculegere în orașul care se află, prin grația Lui Dumnezeu, chiar în inima țării”, se arată în memoriul amintit. „Lucrările de amenajare a grotei ar atrage după sine și obligativitatea igienizării întregii zone și dotarea acesteia cu mobilier specific (bănci pentru odihnă, coșuri de gunoi, toalete ecologice, iluminat nocturn etc)”, se mai spune în memoriu. Totuși, semnatarii cer ca și după amenajare, grota să-și păstreze „sălbăticia sa inițială”. Reprezentanții grupului de inițiativă propun ca amenajarea grotei să se facă în urma unui concurs de proiecte, iar în grija edililor „să rămână cheltuielile legate de achiziția operelor de artă componente al întregului ansamblu artistic, contravaloarea manoperei, precum și realizarea autorizațiilor specifice”. Ei mai sugerează ca amenajarea să țină cont de două simboluri - coroana și crucea. Semnatarii memoriului sunt convinși că un astfel de spațiu va deveni „un obiectiv turistic și de pelerinaj ecumenic, dar va constitui și sufragiul brașovenilor la adresa protectorului lor spiritual”. Tot ei mai propun ca spațiul să fie îngrijit și păzit de „un om al credinței”. „De asemenea, paraclisului odată amenajat i se va asigura un sistem de iluminat specific, în așa fel încât, din spatele cuvântului „BRAȘOV”, să țâșnească spre cer raze de lumină care să sugereze privitorilor că sacrul și credința oamenilor apără minunatul nostru oraș”, conform memoriului. Acestui memoriu, semnatarii anexează și o scrisoare a academicianului Alexandru Surdu, care este și cetățean de onoare al Brașovului, dar și o scrisoare a omului de cultură Camilian Demetrescu.