Papa Ratzi și Papa Gigi
Autor: Octavian ANDRONIC
Publicat la 13 februarie 2013
Pentru noi, românii, demisia lui Papa Ratzi n-a avut nici pe departe impactul pe care l-a avut actul similar al lui Gigi Becali: națiunea s-a cutremurat la vestea că viitorul (teorectic) președinte al liberalilor (după plecarea lui Antonescu) renunță la această datorie de onoare și rămâne la PNG-ul lui
Pentru noi, românii, demisia lui Papa Ratzi n-a avut nici pe departe impactul pe care l-a avut actul similar al lui Gigi Becali: națiunea s-a cutremurat la vestea că viitorul (teorectic) președinte al liberalilor (după plecarea lui Antonescu) renunță la această datorie de onoare și rămâne la PNG-ul lui. Decizia a fost anunțată tocmai din Dubai, unde finanțatorul Stelei a preferat să aștepte decizia instanței în procesul cu sechestrarea hoților mașinii sale (se știe bine că pentru un oier nu există nenorocire mai mare decât să i se fure calul, sau caii-putere).
Ca tot omul – căci machedonii sunt și ei oameni (o altă dovadă în acest sens: verii săi au chefuit toată noaptea dinaintea procesului lor în club, în ideea că vreo câțiva ani de acum înainte nu vor mai avea o astfel de ocazie!) Gigi și-a făcut griji pentru viitorul său. Amintirea zilelor petrecute la Rahova, după umflarea lui de la domiciliu, cu mascați și cu cătușe, nu era deloc una mobilizatoare, așa încât i-a trecut prin cap să pedepsească justiția română prin plecarea definitivă din țară. Conta în această variantă pe finul Rădoi, pe Olăroiu (singurul antrenor pe care nu l-a dat afară) și pe vreo 86.000 de euro pe care-i luase cu el ca bani de buzunar. A primit vestea condamnării cu suspendare cu sentimente împărțite.
Pe de o parte a fost bucuros că nu va fi obligat să poarte zeghe Armani, pe de alta, însă, l-a copleșit rușinea. Cum să se mai prezinte el în fața celor care așteaptă în poarta palatului actele sale de milostenie? Nici mama nu și-o va mai putea vizita la lumina zilei și va trebui să aștepte lăsarea întunericului. Printre multele motive de frustrare și-a făcut loc și un licăr de speranță: va candida din nou la europarlamentare și-și va petrece majoritatea timpului în scaunele de plastic de la Strasbourg și Bruxelles... Printre lucrurile care l-au frământat cel mai tare în această zi magică din existența lui (vor mai veni două astfel de zile, corespunzând celorlalte două dosare aflate pe rol) a fost și grija pentru sănătatea psihică a judecătorilor care au condamnat un om nevinovat și care nu vor mai avea somn din cauza asta. Pentru că Gigi continuă să se considere un om nevinovat! Ce-a făcut? Trebuia să se lase furat, ca ultimul pârlit? Practic, le-a dat hoților o lecție de moralitate: după ce i-a certat nițel cu pumnul și palma, le-a dat câte o cafea, le-a vorbit cu pilde din scripturi și le-a dat drumul! Așa ar trebui să procedeze orice creștin, cu frica lui Dumnezeu....
Cât despre demisia din PNL – a fost spre binele tuturor. Oricum, doctrinele nu coincideau și, precum Papa Ratzinger, el a fost cel care a cedat în fața provocărilor. Adică e și el un fel de papă...
Comentarii
nu este nici un comentariu
Adaugă un comentariu