Panait Istrati, o viaţă cu scenariu de Hollywood

Panait Istrati a avut un destin rarisim în literatura română, dar şi-a depăşit condiţia şi a învăţat singur să scrie literatură şi publicistică, şi în română, şi în franceză. A fost zugrav, servitor, ucenic, portar, valet, fotograf, plăcintar şi chiar cărbunar în România. În Franţa a cerşit. În Elveţia a dormit o vreme pe străzi. Totuşi, a rămas în istorie ca scriitor.  Multe alte detalii despre scriitorul brăilean le veţi putea afla dacă treceţi pragul Muzeului Casa Ştefan Baciu, unde este vernisată o expoziţie dedicată celui ce a scris „Ciulinii Bărăganului” sau „Chira Chiralina” - cele mai cunoscute opere ale sale.
Expoziţia de la Casa Ştefan Baciu este parte a proiectului expoziţional „România e acasă” - program naţional dedicat unor mari valori româneşti consacrate în afara ţării: Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Ştefan Baciu, Emil Cioran, Panait Istrati. Fiecare autor este prezentat într-o expoziţie care staţionează timp de o lună, într-un oraş. Dacă la Braşov i-a venit acum rândul lui Panait Istrati, în alte patru oraşe sunt vernisate concomitent expoziţii dedicate celorlalţi scriitori. „Este un lucru minunat pentru noi că reuşim să vorbim despre marii noştri scriitori care s-au consacrat în afara spaţiului românesc, Panait Istrati fiind poate personajul cel mai atipic dintre toţi ceilalţi care au reuşit să aibă o mare carieră în afara României”, a spus, ieri, Valer Rus, manager Muzeul Casa Mureşenilor Braşov.

„Scriitorul fără şcoală”, cu 14 meserii „lipsite de intelectualitate”
Panait Istrati a avut doar 4 clase şi mai multe meserii din munca de jos. De altfel, Istrati a fost numit „Scriitorul vagabond” „scriitorul fără şcoală”, care a avut „doar 4 clase şi 14 meserii lipsite de intelectualitate”, după cum îi sintetiza biografia Eugen Lovinescu. Chiar şi aşa, a început munca de publicist fără a avea o pregătire dar s-a format singur. Tot de unul singur a învăţat şi limba franceză. „Dacă despre literatura lui Panait Istrati se mai ştie câte ceva, mai sunt oameni care citesc, despre publicistică nu se ştie mai nimic şi Panait Istrati a fost unul din jurnaliştii foarte buni pe care i-a avut atât spaţiul cultural românesc, cât şi spaţiul cultural francez, pentru că a scris şi în franceză, şi în română”, a subliniat Zamfir Bălan, cercetător ştiinţific Muzeul Brăilei „Carol I”.  

Ar fi vrut să devină „cetăţean sovietic”, când credea în idealul socialist
În 1927 şi 1929 a călătorit în URSS. Deşi entuziast la început, a avut totuşi demnitatea să-şi recunoască greşeala, iar la întoarcere a scris un volum în care a denunţat regimul comunist, ceea ce l-a izolat de lumea scriitorilor de ideologie socialistă şi nu numai. „Aşa se şi explică faptul că a nimerit în zona unui foc încrucişat – dacă putem spune aşa, cei de dreapta care-l ştiuseră simpatizantul şi adeptul stângii şi-l duşmăniseră, s-au asociat şi cu cei de stânga deveniţi proaspeţi duşmani ai lui Panait Istrati”, a mai spus Zamfir Bălan.
Expoziţia dedicată lui Panait Istrati va rămâne deschisă la Braşov până în 21 septembrie.
Proiectul „România e acasă” a început în 14 mai şi se va încheia în noiembrie, în oraşul Marii Uniri, Alba Iulia, unde toţi cei cinci scriitori se vor „întâlni” într-o singură expoziţie, de Centenarul Marii Uniri. Celelalte oraşe în care au fost vernisate expoziţii sunt Iaşi, Brăila, Slatina, Sibiu.
Proiectul este implementat de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov cu finanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi cu sprijinul partenerilor săi: Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Muzeul Brăilei „Carol I”, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, Muzeul Judetţean Olt, Muzeul Naţional al Unirii Alba-Iulia.