Până acum, Aeroportul Braşov a „înghiţit” 24,72 milioane de euro

Începute în anul 2006, lucrările la Aeroportul Braşov au „înghiţit” până acum 24.721.564  de milioane de euro.  Suma este oficială şi a fost anunţată ieri de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor. „Efectuarea acestei evaluări a fost un angajament pe care ni l-am luat în faţa Primăriei Braşov în momentul în care s-a luat decizia asocierii în vederea finalizării lucrărilor. În etapa următoare va fi terminat şi studiul de fezabilitate prin care se va stabili ce lucrări mai sunt de efectuat şi care este valoarea acestora”, a declarat Adrian Gabor.
Cea mai mare sumă, respectiv 17 milioane de euro, a fost alocată pentru lucrările la pista de decolare aterizare. Suma de 4,5 milioane de euro, a mai spus Gabor, a fost valoarea despăgubirilor pentru exproprieri. Restul sumei a fost utilizată pentru documentaţii şi unele lucrări de amenajare a terenului.

Cât s-a cheltuit în fiecare an
Adrian Gabor a precizat că în primul an, respectiv 2006 s-au cheltuit 68.871 de euro, bani ce au folosit, printre altele, pentru elaborarea unui PUZ şi a unui „studiu de obstacolare aeroport”. În 2007 s-au cheltuit 21.000 de euro, pentru documentaţii (dezmembrări) şi pentru modificarea PUZ-ului.  Un an mai târziu, administraţia judeţeană a cheltuit 257.861 de euro, atât pentru elaborarea unor documentaţii (printre care intabularea terenului), precum şi pentru organizarea de şantier, iar în 2009, s-au cheltuit 4.771 de euro, pentru unele avize. În 2010 s-au alocat 580.000 de euro, sumă din care s-au realizat, printre altele, procedurile privind scoaterea din categoria terenurilor agricole a suprafeţelor afectate de proiect, demolarea casei ciobanului care era în perimetru sau efectuarea unor lucrări hidrotehnice.
Din 2011 au început şi unele lucrări, ce e drept, premergătoare. Astfel, din suma totală de 3.000.000 de euro, s-au achitat lucrări de refacere a zonelor unde au fost balastierele, dar şi pentru alte documente, printre care evaluări ale unor parcele din intravilan. Suma cheltuită a fost şi mai mare în 2012, când s-au cheltuit 4.587.000 de euro, din care 4.570.000 s-au alocat pentru exproprieri.
Din 2013 apar şi cheltuielile pentru lucrările la pistă, suma totală plătită în acel an fiind de 6.525.000 de euro, însă, a precizat Gabor, nu toţi banii s-au dat pentru lucrări.
În 2014, din bugetul judeţului s-au mai plătit 4.909.000 de euro, atât pentru lucrările la pistă, cât şi pentru alte documentaţii.
Anul trecut s-au plătit 4.752.164 euro, pentru că s-au mai făcut plăţi către firma care a realizat pista de aterizare decolare.

Aeroport verde la Braşov?
Vicepreşedintele CJ a mai spus că pentru etapele următoare ale proiectului aeroportului, administraţia judeţeană mai are aproximativ 3,5 milioane de euro, dintr-un împrumut contractat în urmă cu mai mulţi ani. Pe de altă parte, el a spus că a discutat cu ministrul Mediului, Cristina Paşca Palmer, iar acesta i-a sugerat să ia în calcul atragerea de bani europeni din fondurile alocate pentru mediu, prin regândirea proiectului pentru aerogară pe principii ecologice. „Dacă vom proiecta construcţii prietenoase cu mediul, din materiale ecologice, independente energetic, am putea obţine finanţări nerambursabile”, a explicat Gabor.

Va fi modificată legea aeroportului
Pe de altă parte, reprezentantul Consiliului Judeţean a spus că, după multe discuţii cu specialiştii mai multor ministere, printre care cel al Justiţiei şi cel al Administraţiei Publice şi Dezvoltării regionale, a fost găsită o soluţie pentru rezolvarea situaţiei juridice a terenului pe care se construieşte aeroportul. „Va fi modificată Legea nr. 297 din 2015, prin care s-a aprobat transferul de la Institutul Cartofului către Consiliul Judeţean a unei suprafeţe de 200 de hectare teren pe care se construieşte aeroportul. Până la finele acestei săptămâni vom pregăti toată documentaţia necesară, pe care o vom da apoi tuturor parlamentarilor braşoveni şi sperăm ca ei să facă front comun, astfel încât situaţia juridică a terenului să fie reglementată cât mai repede”, a mai spus Gabor.