Pădurile Braşovului, „deschise cetăţenilor”

Ziua de 30 iulie este data la care, oficial, a fost semnat „certificatul de naştere” pentru „pădurea parc” a Braşovului. Marţi a fost emis avizul favorabil al Comisiei Tehnice de Avizare pentru Silvicultură din cadrul Ministerului Mediului, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ Banciu. Acest lucru înseamnă că o suprafaţă de 2.226 de hectare de fond forestier aflate în proprietatea municipiului Braşov au devenit „pădure parc” şi pot fi utilizate pentru activităţi de recreere, educaţie şi conservare. Aceasta este cea mai mare din România, însă a doua pe care o are Braşovul, după cea din Poiana Braşov.
Demersurile pentru înfiinţarea noii păduri parc a Braşovului au început în urmă cu aproximativ doi ani, perioadă în care specialişti ai Ministerului Mediului, Regiei Publice Locale Kronstadt, Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” au realizat o serie de studii şi au pregătit documentaţia. Apoi au fost emise mai multe hotărâri ale Consiliului Local Braşov referitoare la pădurea parc, ultima dintre ele în această primăvară, când suprafaţa acesteia a fost crescută de la aproximativ 1.700 de hectare la 2.226 de hectare. Prin avizul comisiei din cadrul Ministerului Mediului a fost certificat statutul acestor păduri, stabilit prin decizia Consiliului Local Braşov. De asemenea, acest aviz va fi folosit şi la elaborarea amenajamentului silvic (document în care sunt prevăzute toate intervenţiile şi acţiunile ce se pot face într-o pădure) de către Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt (RPLK).

Ce e permis în pădurile parc
Conform explicaţiilor directorului Regiei Publice a Pădurilor Kronstadt, Dan Olteanu, odată cu includerea celor 2.226 de hectare de fond forestier în noua categorie, „pădurea este deschisă cetăţenilor”. Mai exact, sunt permise unele intervenţii sau activităţi, în anumite condiţii, precum amenajarea aleilor din materiale ecologice, montarea băncilor sau a sistemelor de iluminat, amplasarea unor puncte de informare, a unor toalete ecologice sau a unor construcţii provizorii din lemn. „Toate aceste intervenţii au rolul de a le oferi vizitatorilor posibilitatea de a petrece câteva ore de relaxare în mijlocul naturii”, a declarat Dan Olteanu.
Într-o zonă de protecţie strictă din pădure nu putea fi făcută o potecă turistică, însă într-o zonă de pădure parc, acest lucru este permis, cu respectarea anumitor reguli. De asemenea, într-o pădure „obişnuită” (care nu este supusă unor forme speciale de protecţie) este aproape imposibil de realizat, în mod legal, un traseu pentru biciclişti. „Acest lucru este permis într-o pădure parc. Se pot amenaja astfel de piste, cu intervenţii minime şi cu folosirea unor materiale naturale. De asemenea, marele avantaj este că aceste trasee pot fi omologate”, a mai precizat Dan Olteanu. De altfel, odată ce este declarată pădurea parc, multe dintre traseele neoficiale folosite de biciclişti pentru a coborî de pe Postăvarul, ar putea intra „în legalitate”.
De altfel, de mulţi ani, aproape 80% din pădurile din jurul Braşovului sunt supuse diferitelor forme de protecţie (rezervaţii naturale, Situri Natura 2000 etc). Conform explicaţiilor directorului RPLK, principiul care stă la baza administrării fondului forestier este că primează gradul superior de protecţie. Asta înseamnă, de exemplu, că într-o zonă care face parte din două categorii, respectiv „pădure parc” şi „rezervaţie naturală”, primează regimul de protecţie specific „rezervaţiei naturale”, ceea ce înseamnă că amenajările trebuie să fie minimale.
În jurul municipiului Braşov, Regia Pădurilor Kronstadt administrează o suprafaţă de 7.820,3 ha de fond forestier, din care 6.199,7 ha sunt păduri cu funcţii de protecţie. 206,5 ha sunt în Situl Natura 2000 Muntele Tâmpa, din care face parte şi Rezervaţia naturală Muntele Tâmpa, cu o suprafaţă de 186,7 ha. Totodată, 21,3 ha de pădure se regăsesc în Rezervaţia naturală Stejerişul Mare. Alte 1.000,4 de hectare de fond forestier aflate în administrarea Regiei sunt în Rezervaţia naturală Muntele Postăvarul (peste care se suprapune cu Situl Natura 2000 Postăvarul). De asemenea, 388,4 hectare sunt în situl Natura 2000 Piatra Mare.  

Pădurea parc din Poiana Braşov a permis amenajarea traseelor pentru biciclişti
Pădurea parc ce a fost avizată în 30 iulie de Comisiei Tehnice de Avizare din Ministerul Mediului nu este prima de acest gen de pe teritoriul administrativ al municipiului Braşov. Astfel, în anul 2019, Comisia Tehnică de Avizare în Silvicultură din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor a solicitat municipalităţii braşovene schimbarea încadrării terenului alocat pistelor de downhill din Poiana Braşov în pădure-parc.

A existat şi o „contraofertă”: Aria Naturală Protejată de Interes Local Brassovia
În paralel cu demersurile privind înfiinţarea pădurii parc de peste 2.000 de hectare, municipalitatea braşoveană a încercat să înfiinţeze Aria Naturală Protejată de Interes Local Brassovia (ANPIL Brasovia). Planul era ca în această arie naturală să includă 3 situri Natura 2000, respectiv Muntele Tâmpa (care are şi statut de rezervaţie naturală), Postăvarul, Piatra Mare şi o arie protejată de interes naţional – respectiv Rezervaţia Stejerişul Mare (sau Colţii Corbului). Pentru înfiinţarea acestei arii naturale de interes local, edilul Allen Coliban a solicitat acordul Consiliului Local Braşov de mai multe ori, însă aleşii nu au fost de acord. Cei care s-au opus au menţionat de fiecare dată că există deja arii protejate, iar înfiinţarea uneia ar complica lucrurile, au susţinut aceştia.