Pădure de salcâmi şi sălcii energetice, pe vechiul munte de gunoi al Braşovului

Pentru a scăpa de povara vechilor gropi de gunoi ale Braşovului, respectiv cele din zona Triaj, de lângă sediul RAT, Primăria Braşov a lansat un proiect de închidere ecologică a acestor zone. În conformitate cu o directivă a uniunii Europene, toate rampele neconforme trebuie închis până în 2018, iar singurele din municipiul Braşov care sunt cu probleme sunt cele din Traij, rampa din Uzina 2 fiind concesionată unei firme private. Astfel, în conformitate cu o decizie a aleşilor locali, pe vechiul munte de gunoi ar urma să fie plantată o cultură de salcâm şi de salcie energetică.  „În calitate de membru al Comisiei de achiziţii publice, am contactat o companie de profil din Timişoara, care deţine un institut de cercetare a culturilor de salcie energetică, pentru a vedea ce înseamnă o astfel de investiţie şi care sunt implicaţiile şi care sunt avantajele”, a explicat consilierul local Mircea Boriceanu.

Potrivit acestuia, unul dintre avantaje este acela că salcia energetică se dezvoltă foarte rapid şi poate fi recoltată în maximum doi ani de la plantare, iar partea ecologică este aceea că produce oxigen cu peste 30% mai mult decât consumă la ardere, ceea ce aduce un plus de valoare Braşovului, care a primit titlul de „Capitală Verde”. Nu în ultimul rând, din salcia energetică se fabrică peleţi pentru centralele pe lemn. Întâi de toate, întreaga suprafaţă a „muntelui” va fi îngrădită şi păzită, astfel încât  să fie prevenite eventualele accidentări ale celor care sapă după fier vechi şi care riscă să fie prinşi sub malurile de pământ. 

O firmă din Harghita, rulează anual în jur de 200.000 de euro din afaceri cu salcia energetică, această plantă care este folosită în special drept combustibil. Compania deţine din 2006 licenţa de distribuţie în România a unor soiuri de salcie energetică create de o firmă suedeză, iar până în 2010 a realizat plantaţii de test în toată ţara pentru a observa dezvoltarea plantei în condiţii diferite de climă şi sol. Printre cele mai bune zone pentru cultivare s-a dovedit a fi şi cele din zona Transilvaniei. 

 

Investiţia în salcie se recuperează în trei şi merge pe profit

La un hectar, compania recomanda plantarea a 14.000 de butaşi din care vor creşte ulterior salciile, iar investiţia cu tot cu pregătirea terenului este de 1.600 până la 2.500 de euro pe hectar. După trei ani, plantaţia este mătură şi gata de recoltare, această operaţiune fiind realizată în lunile ianuarie şi februarie. La fiecare doi ani rezultă în jur de 30 de tone pe hectar de tocătura vegetală care este folosită de centralele pe biomasa pentru a produce energie. În conformitate cu precizările administratorilor companiei, termenul de recuperare a investiţiei este de 3-4 ani, iar profitul este undeva la 2.800 de euro pe hectar, la fiecare doi ani. Se poate recolta şi anual, deoarece salcia creşte 3 cm pe zi, dar din punctul de vedere al costurilor cel mai eficient este dacă recoltezi din doi în doi ani pentru a permite plantei să crească şi în masă