Pactul Solomon. Proprietarul reface hanul, Primăria primeşte terenul pentru parcare şi staţie RATBV

După ce săptămâna trecută s-a prăbuşit şi ultimul zid al fostului han de la Pietrele lui Solomon, cel care conţinea şi fresca cu Regele Solomon, proprietarul imobilului, Alina Dean, s-a întâlnit cu primarul Braşovului, George Scripcaru, pentru a îi prezenta o propunere de refacere a fostului han.
Proprietarul a declarat că în momentul în care a achiziţionat acest imobil, la începutul anilor 2000, acesta era deja în ruină şi toate încercările de a-l salva nu au reuşit.

„Ca proprietar, îmi asum toată responsabilitatea”
„Ca proprietar, îmi asum toată responsabilitatea (referitor la prăbuşirea şi a ultimului zid, n.r.). Era o ruină de când am cumpărat-o. Cine a fost acolo ştie exact cum arăta clădirea. În prima săptămână când am cumpărat-o, am pus 40-50 de popi ca să ţinem plafonul, ne era frică şi să intrăm. În timp, s-au dus... Eu am încercat să o recondiţionez cât de mult am putut. Din păcate, nu am reuşit!”, a declarat proprietarul fostului han.
Ea i-a prezentat primarului George Scripcaru şi o propunere pe care vrea să o realizeze în perioada următoare: refacerea hanului.

„Să-l refaceţi aşa cum era odată” 
„Cred că reabilitarea acestui han a fost o oportunitate pierdută, pe care puteaţi să o fructificaţi şi acolo să fie un loc la care să se oprească braşovenii şi turiştii care ne vizitează, mai ales că sunt foarte mulţi care traversează zona, să se simtă bine, să se învârtă roata de la moara de acolo, aşa cum era odată, şi să devină un punct de atracţie foarte important. Plecând de la situaţia actuală, putem să rezolvăm această problemă  în felul următor: să existe o documentaţie care să fie depusă la primărie, cu un proiect care să fie analizat, discutat şi aprobat în cadrul Comisiei de urbanism şi după aceea, dacă este nevoie, în Consiliul Local, să eliberăm documentul de urbanism şi autorizaţia de construire pentru refacerea acestui obiectiv şi să-l refaceţi aşa cum era odată”, a precizat primarul George Scripcaru.

Ce ar vrea proprietarul: restaurant şi „ceva mai mult de atât” 
Legat de modul în care se va dezvolta acest proiect, proprietarul a subliniat importanţa ca acest han să fie nu doar o unitate de alimentaţie publică, ci un adevărat centru comunitar.
„Apropo de acest proiect, pe mine mă interesează foarte tare, cum am discutat de atâta timp, componenta socială, componenta comunitară. E foarte important ca acest centru să nu fie doar un restaurant cu o terasă, ci să fie ceva mai mult de atât. Vrem să facem o expoziţie, un muzeu, o sală de evenimente, totul astfel încât să aducă mai aproape comunitatea din Schei, iar spiritul ăla care exista atunci să reînvie şi să continue”, a explicat proprietarul.
În urma solicitării depuse de proprietar, în perioada următoare i se va elibera certificatul de urbanism pentru refacerea hanului.

De acord cu exproprierea pentru cauză de utilitate publică
Odată cu acest proiect, primăria îşi propune să reglementeze şi situaţia terenului de la capătul de linie al RATBV, teren care, parţial, este în proprietatea aceleiaşi persoane care are şi terenul pe care era hanul.
„În felul acesta  noi, în paralel, rezolvăm problema de natură juridică privind o suprafaţă de teren care este proprietatea tot a celui care deţine hanul, suprafaţa care astăzi este utilizată pentru întoarcerea autobuzului la capătul de linie Pietrele lui Solomon. Acest teren să fie expropriat, pentru cauză de utilitate publică, cu acordul părţilor. Trama stradală, funcţiunea, accesibilitatea şi locul de parcare sau calea de acces necesară pentru acest obiectiv să fie prevăzute în acest sens, în documentul de urbanism. Noi ne rezolvăm problema din punctul de vedere al mobilităţii, accesibilităţii pentru transportul public, problema noastră, şi în egală măsură problema proprietarului, prin acest demers”, a menţionat Scripcaru.

Coliban s-a luptat să-i dea 1.246.335 euro
Fostul han de la Pietrele lui Solomon a fost cumpărat de actualul proprietar la începutul anilor 2000. De asemenea, familia Dean deţine şi o suprafaţă de pădure şi terenul pe care este parcarea şi termilalul RATBV de la Prietrele lui Solomon.
Începând cu anul 2023, fosta administraţie a încercat să cumpere hanul, dar şi alte terenuri deţinute de proprietar în zonă (o suprafaţă de pădure, dar şi terenul pe care este amenajat terminalul RATBV şi parcarea). Propunerea fostului primar, Allen Coliban, era ca pentru han şi pentru un teren suprafaţă de 14.663 de mp municipalitatea braşoveană să plătească 1.246.335 euro. A insistat cu proiectul plenuri la rând.
Propunerea nu a fost acceptată de consilierii locali PNL şi PSD, care susţineau că nu se justifică achiziţionarea pădurii, iar pentru terenul pe care este terminalul operatorului de transport au propus exproprierea.

Scripcaru a fost refuzat prin 2012
Hanul de la Pietrele lui Solomon, construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, nu era clasificat ca monument istoric. Acest statut a împiedicat autorităţile să intervină pentru salvarea lui.
Municipalitatea a intenţionat să preia de mai mulţi ani acest obiectiv pentru a-l reabilita, însă proprietarul nu a vrut să cedeze. „Am discutat încă de acum trei sau patru ani cu proprietarul imobilului şi i-am propus să cedeze hanul. Pe lângă clădirea în cauză, el are acolo şi un teren de câteva zeci de mii de metri pătraţi. I-am propus un schimb, dar nu a fost de acord. Ar fi bine să facă ceva, să reabiliteze hanul, pentru că noi nu putem să-l luăm cu forţa”, ne declara primarul George Scripcaru într-un interviu, în 2016. Din 2009, hanul nu a mai fost locuit şi a fost lăsată de izbelişte, degradându-se din cauza intemperiilor şi fiind vandalizată şi de persoane rău-intenţionate

Legenda regelui Solomon 
Locul rămâne strâns legat de o legendă transmisă din generaţie în generaţie. Povestea spune că regele Solomon, un conducător maghiar, fugea de duşmani prin aceste locuri. Ajuns în faţa unei prăpăstii, el ar fi sărit cu calul peste hău, scăpând cu viaţă, în timp ce urmăritorii săi s-au prăbuşit. Se spune că în timpul saltului, coroana regelui ar fi căzut la rădăcina unui copac. Mai târziu, un localnic ar fi găsit-o şi ar fi dăruit-o Bisericii Negre. Acest eveniment ar fi stat la baza numelui german al oraşului, Kronstadt – Oraşul Coroanei.