„Pact” pentru aeroportul Braşov

După ce, în 26 septembrie, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Centru a adoptat o hotărâre privind susţinerea introducerii proiectului aeroportului de la Ghimbav în Master Planul General de Transporturi, vineri, la invitaţia prefectului judeţului, Marian Rasaliu, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, primarul George Scripcaru, parlamentari de Braşov (mai puţin Mariu Dunca - PSD, Daniel Zamfir – PNL şi Mara Mareş - PNL) şi reprezentanţi ai Agenţiei de Dezvoltare Centru au participat la o primă întâlnire privind acest demers. Şedinţa a durat mai bine de o oră, iar presa nu a avut acces în sală, declaraţiile fiind date după întâlnire, toţi participanţii afirmând că susţin acest demers.

„Un moment zero”
Potrivit prefectului judeţului, Marian Rasaliu, întâlnirea a fost una benefică: „Au participat reprezentanţii autorităţilor locale, dar şi parlamentari din toate partidele. A fost prezentat stadiul proiectului, iar peste două săptămâni vom avea o nouă întâlnire, pentru ca documentul de susţinere privind includerea aeroportului în Master Planul General de Transport să fie semnat de toţi parlamentarii. Cred că acesta este un moment zero în ceea ce priveşte proiectul Aeroportului Braşov”.
De altfel, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, scopul acestei întâlniri a fost de a finaliza ce s-a decis în ultima şedinţă a Consiliului pentru Dezvoltare Regională Centru. „După ce va fi semnat documentul, parlamentarii vor face toate demersurile pentru includerea proiectului aeroportului în strategia naţională de transporturi şi în Master Planul General de Transporturi”, a precizat Adrian Veştea.
La rândul său, primarul Braşovului, George Scripcaru, a afirmat că în timpul discuţiilor „am convenit ca în următoarele două săptămâni ADR Centru să înainteze documentaţia care să fie prezentată Ministerului Transporturilor. De asemenea, am hotărât ca documentaţia amintită să fie completată cu o solicitare privind includerea în Planul Operaţional Infrastructura Mare a proiectului aeroportului. Totodată, colegii parlamentari, dar şi noi, vom lua legătura cu ceilalţi, din Harghita şi Covasna, astfel încât şi aleşii din cele două judeţe să susţină proiectul aeroportului. Dacă nu suntem incluşi în Master Planul de Transporturi, nu putem depune cereri de finanţare din fonduri europene. Nici unul dintre participanţii la discuţii nu s-a opus”, a precizat primarul Braşovului, George Scripcaru.

La uşa noului ministru
De altfel, deputatul Roxana Mânzatu (PSD) a confirmat faptul că parlamentarii din judeţele Braşov, Harghita şi Covasna vor redacta un memoriu către Ministerul Transporturilor, însoţit de strategia de dezvoltare aeroportului (care a fost elaborată de către Consiliul Judeţean Braşov). „Prin acest memoriu vom solicita ca în Strategia naţională de transporturi a României, realizarea aeroportului de la Braşov să fie prioritară. Forma de finanţare va fi decisă de Consiliul Judeţean şi de ceilalţi factori implicaţi. Cert este ca acum am decis ca să susţinem acest proiect în faţa Guvernului şi a Comisiei Europene”, a afirmat parlamentara. Totodată, ea a precizat că, după demisia lui Răzvan Cuc din funcţia de ministru al Transporturilor (care cunoştea situaţia aeroportului), speră ca succesorul acestuia să înţeleagă acest demers.

USR-ul, singurul cârcotaş
Declaraţia primarului a fost întreruptă de deputatul USR de Braşov, Tudor Benga, care a spus includerea aeroportului în Master Planul de Transporturi este „un proces de durată, despre a cărui şanse de reuşită nu avem absolut nici o certitudine. Există o traiectorie alternativă pentru realizarea şi punerea în funcţiune a acestui aeroport. Cetăţenii Braşovului trebuie să cunoască şi să înţeleagă toate variantele”. Totodată, el a afirmat că „este extrem de simplu de pasat cartoful politic de la un partid la altul, fără ca proiectul să progreseze. În aceste condiţii trebuie să vedem care sunt căile optime, studiul de fundamentare este necesar, dar decizia finală este a factorilor politici să aleagă traseul optim. Nu stăm la mâna Bucureştiului, nu stăm la mâna Bruxelles-ului, există resurse în comunitate. Trebuie să ne asumăm o transparenţă şi o disciplină în implementarea proiectului, care nu este extrem de confortabilă pentru factorul politic”.