„Organul longevităţii” începe să slăbească după 30 de ani

Numită uneori „organul longevităţii”, musculatura contribuie la reglarea metabolismului şi la păstrarea independenţei până la vârste înaintate.
Masa şi forţa musculară scad pe măsură ce îmbătrânim, însă mişcarea şi alimentaţia adecvată pot ajuta la încetinirea acestui declin. Expresia „organul longevităţii” este folosită pentru a descrie musculatura şi contribuţia acesteia la menţinerea sănătăţii pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Ce rol au muşchii în organism
Într-un articol publicat de Cronometer, Joey Munoz, doctor în ştiinţele nutriţiei, explică de ce musculatura merită atenţie inclusiv din partea persoanelor care nu urmăresc performanţe sportive.
„Este uşor să ne gândim la muşchi ca la ceva de care au nevoie doar sportivii sau culturiştii, dar ştiinţa a arătat clar: menţinerea musculaturii este unul dintre cei mai puternici indicatori ai sănătăţii şi ai duratei vieţii. Ţesutul muscular este activ, influenţând în permanenţă metabolismul, hormonii şi funcţia imunitară. Spre deosebire de grăsime, care stochează energia, muşchii o folosesc, fiind astfel unul dintre principalii factori care determină rata metabolică. Cu cât ai mai multă masă musculară, cu atât organismul tău gestionează mai eficient energia pe care o consumi”, arată specialistul.
Un alt rol important al musculaturii priveşte reglarea glicemiei. Muşchii participă la utilizarea glucozei şi la stocarea ei sub formă de glicogen, o rezervă de energie a organismului.
„Muşchii nu au legătură doar cu mişcarea; ei sunt şi unul dintre cei mai puternici reglatori ai glicemiei din organism. Când consumi carbohidraţi, muşchii acţionează ca un burete, preluând glucoza din sânge şi stocând-o sub formă de glicogen pentru energie. Acest proces îmbunătăţeşte sensibilitatea la insulină, ajutând organismul să menţină niveluri stabile ale glicemiei. Când masa musculară scade, acest sistem de reglare slăbeşte. Organismul devine mai puţin eficient în gestionarea glucozei, ceea ce poate duce la rezistenţă la insulină şi poate creşte riscul unor boli metabolice ca diabetul de tip 2”, explică Joey Munoz.
El arată că greutatea afişată de cântar nu descrie singură starea de sănătate, fiind importantă şi compoziţia corporală. Două persoane cu aceeaşi greutate pot avea profiluri metabolice diferite, în funcţie de proporţia de muşchi şi de grăsime din organism.
Potrivit specialistului, păstrarea forţei musculare contează şi pentru activităţi obişnuite, ca ridicarea de pe scaun, urcatul scărilor sau deplasarea fără ajutor.

De ce pierdem masă musculară şi cum poate fi încetinit declinul
Masa şi forţa musculară ating un nivel maxim în jurul vârstei de 30–35 de ani, potrivit Institutului Naţional pentru Îmbătrânire din SUA. Ulterior, performanţa musculară scade treptat, iar declinul se accelerează la vârste înaintate. Sarcopenia, o afecţiune caracterizată prin pierderea progresivă a masei, forţei şi funcţiei musculare, este favorizată de lipsa mişcării şi de alimentaţia insuficientă.
„În fiecare deceniu după vârsta de 30 de ani, poţi pierde între 3 şi 8% din masa musculară dacă nu faci nimic pentru a o păstra. Acest declin treptat nu îţi schimbă doar aspectul fizic, ci afectează felul în care te mişti, te recuperezi şi chiar modul în care organismul răspunde la boală. Sarcopenia a fost asociată cu un risc mai mare de căderi, o recuperare mai lentă după operaţii şi o vulnerabilitate crescută la infecţii. Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre a trăi mai mult, ci despre a-ţi păstra forţa mai mult timp”, arată Joey Munoz.
Exerciţiile de forţă pot ajuta la păstrarea capacităţii de mişcare. Ele includ folosirea greutăţilor, a benzilor elastice sau a propriei greutăţi corporale, cu adaptarea efortului la posibilităţile fiecărei persoane.
„Gândeşte-te la musculatură ca la fundaţia corpului tău. Fără ea, totul devine mai greu: urcatul scărilor, ridicarea cumpărăturilor, ridicarea din pat sau simpla păstrare a echilibrului. Cu ea, viaţa pare mai uşoară. Te mişti mai bine, te recuperezi mai repede, iar corpul tău rămâne funcţional mai mult timp. Asta înseamnă cu adevărat să îmbătrâneşti bine: nu să eviţi trecerea anilor, ci să faci ca aceşti ani să conteze”, explică specialistul.