Ordin de la București: Un incinerator de 90 de milioane de euro pe care Braşovul nu-l vrea

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Adrian Gabor (foto stânga) a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că în cursul săptămânii trecute a avut noi discuţii cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, despre Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), document care va sta la baza întocmirii Planului Judeţean de Gesionare a Deşeurilor, una dintre temele atinse fiind şi cea a incineratorului regional. Astfel, potrivit proiectului Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, pentru județul Brașov este prevăzut un incinerator cu valorificare energetică care va trata deșeurile din județul nostru, plus pe cele din Covasna și Harghita. Conform PNGD unitatea urmează a procesa anual 114.000 tone de deșeuri, dintre care 65.500 t provenite din județul Brașov, 20.000 t din județul Covasna și 28.500 t din județul Harghita.

Explicația celor de la Mediu
Conform declaraţiei vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, valoarea acestui incinetator este estimată la aproximativ 90 de milioane de euro, din care judeţul Covasna ar urma să contribuie cu 15 milioane de euro, Harghita  cu 25 milioane de euro, iar Braşovul ar trebui să acopere diferenţa, 50 de milioane de euro. El a afirmat că la Bucureşti a plecat cu ideea ca acest incinerator să nu se realizeze. „În ceea ce priveşte acest incinerator, nu este nevoie să se facă, dar ni s-a spus de către reprezentanţii Ministerului Mediului şi ai consultantului care a elaborat planul naţional că este mai bine să îl avem în planul judeţean. Vom face întâi strategia la nivelul judeţului Braşov, apoi vom avea discuţii cu preşedinţii consiliilor judeţene Harghita şi Covasna, pentru a stabili dacă este necesară o astfel de investiţie”, a explicat Gabor. Reprezentantul administraţiei judeţene a mai spus că un argument în favoarea unei astfel de investiţii este că România trebuie să atingă nişte obiective privind cantitatea de deşeuri depuse rampă, dar şi în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon, dar aceste ţinte se pot atinge şi în alt mod.

Doar două în țară
Pe de altă parte, Gabor a menţionat că în PNGD sunt prevăzute două incineratoare, unul la Braşov, iar celălalt la Bucureşti, însă a anunţat că viitorul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor va fi supus dezbaterii publice.

În trecut  se discuta de o unitate de valorificare de 148,1 de milioane euro
Un astfel de incinerator a fost prevăzut și în master-planul privind gestionarea deșeurilor pentru care administrația județeană a obținut o finanțare europeană în ciclul bugetar europeană prin Programul Operațional POS Mediu 2007 – 2013, însă proiectul unității de valorificare a deșeurilor nu a mai fost început.
Contractul pentru implementarea Master Planului pentru judeţul Braşov a fost semnat în 2010. Valoarea totală a proiectului era de 176 de milioane de euro, din care  aproximativ 166,5 milioane de euro asistența neramburasilă. Contractul prevedea, printre altele, realizarea unor stații de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009, printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar și realizarea, la Tărlungeni, a unei instalații de valorificare energetică a deșeurilor (în valoare totală de aproximativ 148,1 de milioane euro), pentru realizarea acesteia luându-se în calcul chiar și atragerea unor investitori privați. Instalația, de tip Waste to Energy (WtE – tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică), cu o capacitate de procesare a 156.000 tone de deşeuri pe an, urma a fi construită pe teritoriul comunei Tărlungeni, lângă CET Brașov.
Consiliul Judeţean Braşov a început demersurile pentru realizarea acestei unităţi, dar de fiecare dată când a fost lansată licitaţia pentru alegerea consultantului de specialitate pentru acest obiectiv, fie documentaţia transmisă de administraţia judeţeană a fost respinsă de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), fie au apărut contestaţii. În anul 2013, administrația județeană a ajuns la concluzia că incineratorul, așa cum a fost gândit inițial, este prea mare pentru județul Brașov și a fost lansată ideea unei unități care să deservească și județele Harghita şi Covasna, motiv pentru care investiția a fost amânată la momentul respectiv pentru ciclul bugetar european 2014 - 2020.

Reactualizare de la guvernul din 2017
În acest ciclu bugetar european, senatorul USR Allen Coliban, care este şi preşedintele Comisiei de Mediu din Senat, a afirmat recent, într-o conferinţă de presă, că, în versiunea iniţială a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, nu se regăsea şi incineratorul de la Braşov, obiectivul fiind inclus după instalarea guvernului PSD, în ianuarie 2017.