Curs BNR

1 EUR = 4.9183 RON

1 USD = 4.1388 RON

1 GBP = 5.7564 RON

1 XAU = 240.8930 RON

1 AED = 1.1268 RON

1 AUD = 3.0591 RON

1 BGN = 2.5147 RON

1 BRL = 0.7996 RON

1 CAD = 3.3070 RON

1 CHF = 4.5775 RON

1 CNY = 0.6401 RON

1 CZK = 0.1928 RON

1 DKK = 0.6612 RON

1 EGP = 0.2632 RON

1 HUF = 1.3852 RON

1 INR = 0.0557 RON

1 JPY = 3.7905 RON

1 KRW = 0.3606 RON

1 MDL = 0.2312 RON

1 MXN = 0.2086 RON

1 NOK = 0.4717 RON

1 NZD = 2.8985 RON

1 PLN = 1.0807 RON

1 RSD = 0.0418 RON

1 RUB = 0.0568 RON

1 SEK = 0.4822 RON

1 TRY = 0.4969 RON

1 UAH = 0.1543 RON

1 XDR = 5.9100 RON

1 ZAR = 0.2881 RON

Editia 7508 - 03 aug 17:04

„Oraşul agricol”, la 30 de kilometri de Braşov

Autor:

Publicat la 16 iulie 2021

Parcul de agrobusiness se va întinde pe un teren de 106 hectare

„Oraşul agricol”, la 30 de kilometri de Braşov

Un oraş al agriculturii şi industriei agroalimentare se ridică văzând cu ochii în apropiere de Braşov. Un manager investiţional la nivel european care se ocupă cu gestionarea activă de peste 1,55 de miliarde de euro doreşte să iniţieze cel mai ambiţios proiect de hub din România.
Acesta este dezvoltat de Fondul de investiţii Revetas, fondat în anul 2012 şi care în prezent este activ în 10 ţări din Europa, cu o reţea de 11 birouri regionale şi 130 de angajaţi. Fondul se ocupă cu gestionarea şi investirea unor fonduri pentru o reţea globală de investitori: „Revetas se concentrează pe proprietăţi comerciale (birouri, ospitalitate, logistică şi retail), dar mai nou şi pe active rezidenţiale la nivel pan-european, având un portofoliu 36 de active în 8 ţări”, a declarat Liviu Becheanu, Project Development Director Ceres Management Services. Cel mai mare teren din portofoliului grupului menţionat este amplasat la 30 de km de Braşov în judeţul Covasna, comuna Reci, vizavi de fabrica Schweighofer. A fost finalizată de curând partea de reglementare urbanistică pe cele 106 ha şi se doreşte dezvoltarea unui parc agro-industrial de peste 300.000 de mp.
„Practic, acest proiect va fi un produs nou pentru piaţa din România, propunând soluţii inovatoare, integrate pentru optimizarea proceselor în spaţii gândite inteligent, într-o locaţie strategică – în centrul ţării. Considerăm că sectorul agricol are un potenţial imens în România, însă sunt necesare concepte imobiliare de infrastructura, soluţii operaţionale şi tehnologii moderne. Dezvoltarea agrohub-ului implică atât componenta de real estate, respectiv dezvoltarea parcului în sine şi a infrastructurii aferente, cât şi componenta de agrobusiness prezentă în acest agrohub. Proiectul va evolua în 3 faze investiţionale, care vor fi activate în momentul în care exista o masă critică de parteneri relevanţi din agrobusiness”, a spus Liviu Becheanu. Ce înseamnă acest „oraş agricol”, a explicat acesta, într-un interviu pentru Agointel, interviu din care vă prezentăm în continuare câteva răspunsuri de interes.



Ce presupune un astfel de hub?
„Este o platformă fizică şi în acelaşi timp, o piaţă modernă, care în perimetrul ei va coagula majoritatea jucătorilor din agribusiness, atât sectorul agro, cât şi cel agroalimentar. Un astfel de hub presupune facilităţi de colectare, stocare, ambalare, procesare şi livrare către retaileri, sau, de ce nu, către pieţe externe. Dimensiunea la care poate ajunge proiectul poate să îi confere inclusiv un caracter regional, la nivel de Europa de Sud-Est. Viziunea noastră identifică trei direcţii pentru acest proiect. În primul rând ţinând cont de amplasament, este clar că o primă componentă este de a acoperi necesarul de spatii moderne de depozitare pentru zona centrală a României. O a doua componentă vine tot din amplasarea în centrul ţării, de această data localizarea strategică are un potenţial logistic ridicat, pentru că ar putea să simplifice fluxurile de aprovizionare de mărfuri agro si agro-alimentare dintre regiunile istorice ale ţării. A treia direcţie foarte importanta o vedem pe zona de procesare”.



Practic, cum va lua naştere fizic parcul agroindustrial Reci?
„Proiectul va evolua în 3 faze investiţionale, care vor fi activate în momentul în care exista o masă critică de parteneri relevanţi din agribusiness. O prima etapă ar trebui să înceapă în condiţiile în care avem contracte de preînchiriere cu câteva companii ancoră, din rândul operatorilor de agri-business, încât să aibă sens investiţia în infrastructură. Spaţiile pe care noi le vom dezvolta depind foarte mult ca specificaţii tehnice de ceea ce-şi doreşte operatorul care încheie contract cu noi pentru acele spaţii. La ora actuală ne dorim să identificăm aceste companii – operatori de agribusiness specializaţi, care au expertiza şi disponibilitatea financiară, astfel încât să poată opera eficient. Altfel spus, noi vom crea un produs de real estate, care va consta în spaţii ce vor fi închiriate acestor companii care activează în domeniul agro şi agroalimentar. Dat fiind că proiectul de la Reci poate să ajungă la câteva sute de milioane de euro, noi nu vom dezvolta un proiect speculativ. Nu vom începe să construim această infrastructură agro fără certitudinea că există cerere eligibilă pentru ea”.

Cine vor fi clienţii?
„Principalele componente ale hub-ului sunt reprezentate de spaţii de depozitare şi de facilităţi de producţie. Din perspectiva amplasării pe harta industriei agroalimentare – la 10 km de Sfantul Gheorghe, la 20 km de Târgul Secuiesc şi la 30 km de Braşov, vizăm jucători din industria procesării legumelor-fructelor, legumicultură, pomicultură, chiar şi cultura mare. Avem capacitatea de a construi unităţi de procesare industrializată, de la dulceţuri, zacuscă, compoturi, murături, până la unităţi de procesare a cartofului de toamnă ori silozuri urmând specificaţiile clientului, cu acces direct la infrastuctura feroviară. Am prevăzut un terminal intermodal pe calea ferată Covasna- Moacşa- Sfântul Gheorghe care mărgineşte proiectul, menit să faciliteze transportul atât pe cale ferată, cât şi rutieră, cu acces imediat la nodul feroviar Braşov. Viitoarea autostradă Braşov-Bacău (A13) va trece pe lângă proiect având descărcare/acces la câteva sute de metri.
De asemenea, vizăm companii specializate în zootehnie. Odată cu lansarea hub-ului de agrobusiness, va apărea şi nevoia unei pieţe moderne de en-gros, spaţii de showroom-uri de utilaje agricole şi centre de servisare, precum şi spaţii de depozitare pentru inputuri, de unde distribuitorii vor livra mai departe. Putem dezvolta facilităţi şi servicii conexe care să sprijine activităţile de bază, precum un centru modern de expoziţii şi conferinţe ori facilităţi de cercetare”.

Se asigură piaţă prin colaborarea cu marii retaileri?
„Lanţurile de supermarketuri sunt foarte importante, ca parte din veriga finală a proiectului. Către ei se vor desface/livra produsele acestea româneşti pe care punem accent. Noi propunem mijloace eficiente de stocare, sortare, ambalare, care să le conserve calităţile şi care pot optimiza fluxurile de aprovizionare şi simplificarea activităţilor. Însă, adresabilitatea principală a proiectului nu este către ei, pentru închirierea spaţiilor, ci către furnizorii retailerilor, a căror activitate noi am agrega-o într-o abordare modernă. Marii fermieri şi-au creat propriile facilităţi şi fluxuri de aprovizionare dinspre fermă către consumatorul final, care nu sunt întotdeauna eficiente şi transparente.
Marele avantaj al agrohub-ului este că vom putea standardiza anumite procese şi produse, pornind în sens invers pe lanţ, de la retaileri, care sunt conectaţi la cerere, să putem înţelege ce-şi doresc cumpărătorii din aceste magazine, iar de acolo să venim înapoi pe flux şi operatorul din cadrul agrohub-ului, să genereze cerere pentru produsele agricole respective mai departe către fermieri. Aceste contracte cu fermierii, încheiate pe mai mulţi ani, pentru anumite volume de marfă clar stipulate, vor genera predictibilitate financiară şi operaţională pentru fermierii furnizori, permiţându-le să se angajeze în investiţii şi dezvoltarea exploataţiilor. Atâta timp cât platforma agro poate să facă legătura aceasta între toate părţile, fermieri-operatori-retaileri la o scară mare, pentru că vorbim de volume importante, înseamnă că agrohub-ul şi-a îndeplinit misiunea, ca loc de întâlnire al cererii cu oferta, reglat ca piaţă liberă”.


Câţi salariaţi vor fi atraşi pe platformă? Ce volume de mărfuri vor tranzita viitorul agrohub de la Reci?
„Este dificil de estimat numărul de salariaţi, deoarece depinde foarte mult de operatorii respectivi, de ce vor face acolo şi ce tehnologie vor aduce. Unii pot avea o abordare axată pe forţa de muncă, alţii pe automatizare sau soluţii hibride. Ca volum de mărfuri, pot fi multe spaţii de depozitare şi multă logistică, dar la fel de bine pot fi fabrici şi producţie multă. Deci este încă prematur să vorbim despre acesti indicatori”.

Un oraş agricol?
„Da, va fi un oraş sustenabil al agribusinessului. Din perspectiva infrastructurii, ne vom racorda la reţele existente, însă cel mai mare accent îl punem pe partea de sustenabilitate, asa cum se înâampla la nivelul întregului portofoliu de active. Intenţionăm instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperişurile halelor, reciclarea şi colectarea apelor uzate si pluviale. Pe lângă zonele de circulaţie, de trafic, am conceput zone verzi generoase, iar canalele existente de desecare vor fi modernizate şi mărginite de spaţii verzi şi străzi largi care vor face legătura între toate zonele proiectului. Avem în vedere o abordare nouă şi un concept modern. Nu va fi o aglomerare de hale şi de spaţii la întâmplare, doar în ideea de a maximiza zona construibilă”.

Va avea şi primar şi funcţionari publici?
„Pentru a gestiona un proiect atât de complex, funcţia „primarului” va fi indeplinită de un administrator, o companie cu suficiente resurse umane, pe partea tehnică, curăţenie, administrare etc.”

Local sau din import?
„Avem discuţii cu potenţiali parteneri în Ungaria, în Polonia, dar şi în alte ţări cu privire la acest agrohub, pentru că dacă nu vor fi suficiente companii puternice şi interesate în România, atunci, bineînţeles că vom face un mix în care vor fi şi companii din alte ţări”. (…) Dacă vor veni alţi operatori pe anumite segmente din alte ţări, care pot face ei operaţiunile acestea de colectare, stocare, ambalare, procesare cu produse româneşti, vor concura cu operatorii locali în privinţa capacităţilor de organizare şi a viziunii de business, şi nu constituie concurenţă pentru fermierii locali. Până la urmă, este la fel cu ceea ce se întâmplă în supermarketuri. Mâncăm mere poloneze pentru că nu oferim noi. Dar noi nu asta ne dorim, ci să existe o soluţie pentru produsele autohtone, să fie mai des întâlnite la raft, în magazine. Trebuie înţeles că în primul rând, acest proiect este destinat pentru piaţa din România”.

În ce stadiu se află?
„Am finalizat recent partea de reglementare urbanistică si concept, din acest moment putem aplica oricând pentru autorizaţia de construire. Fiecare fază a proiectului este de minim 100.000 mp construiţi. Vom demara construcţia primei faze a proiectului în momentul în care vom avea minim 50.000 mp precontractaţi de către clienţi. Per total, cei peste 300.000 mp construiţi, îi vedem implementaţi în totalitate într-un interval de 5-10 ani. Pentru ca business-planul să aibă sens, depinde foarte mult de operatori, de companiile de agribusiness care vor dori să vină în hub, ce costuri vor avea şi ce costuri pot suporta”.

Unde mai există aşa ceva?
„Nu există un hub general din câte ştim în Europa. Pieţele sunt destul de nişate, dar conţin fluxuri complete, similare celor pe care vrem să le implementăm noi. Spre exemplu, lângă Barcelona este un proiect pe segmentul de peşte, fructe de mare proaspete şamd. Este incredibil, un adevărat oraş creat pe zona asta. În Polonia mai este unul asemănător, undeva aproape de Varşovia, este axat pe legume-fructe. S-au specializat ,i au nişte cifre impresionante. Exemple de genul acesta există în orice altă ţară cu agricultură consolidată. La fel de bine poate fi ceva asemănător şi la Reci în Covasna”.

Comentarii

nu este nici un comentariu

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotional