Curs BNR

1 EUR = 4.9490 RON

1 USD = 4.2218 RON

1 GBP = 5.7704 RON

1 XAU = 240.3568 RON

1 AED = 1.1494 RON

1 AUD = 3.0732 RON

1 BGN = 2.5304 RON

1 BRL = 0.7982 RON

1 CAD = 3.3310 RON

1 CHF = 4.5640 RON

1 CNY = 0.6541 RON

1 CZK = 0.1953 RON

1 DKK = 0.6655 RON

1 EGP = 0.2687 RON

1 HUF = 1.3938 RON

1 INR = 0.0573 RON

1 JPY = 3.8391 RON

1 KRW = 0.3603 RON

1 MDL = 0.2383 RON

1 MXN = 0.2109 RON

1 NOK = 0.4907 RON

1 NZD = 2.9764 RON

1 PLN = 1.0756 RON

1 RSD = 0.0421 RON

1 RUB = 0.0581 RON

1 SEK = 0.4886 RON

1 TRY = 0.4882 RON

1 UAH = 0.1589 RON

1 XDR = 5.9914 RON

1 ZAR = 0.2888 RON

Editia 7545 - 24 sep 08:40

ROMÂNIA VA TREBUI SĂ RECUPEREZE UN DECALAJ DE APROAPE JUMĂTATE DE SECOL ÎN CEEA CE PRIVEŞTE COLECTAREA SELECTIVĂ

Opţiunile Braşovului: infrastructură proprie sau „turism cu deşeuri”

Autor: Radu COLȚEA

Publicat la 30 iulie 2021

„Experienţa europeană demonstrează că asociaţiile de dezvoltare intercomunitară permit managementul eficient al deşeurilor”, susţine preşedintele ADI ISO Mediu Braşov, Liviu Butnariu

Opţiunile Braşovului: infrastructură proprie sau „turism cu deşeuri”

Dacă unele state din Uniunea Europeană, cum este cazul Germaniei, se discută de colectarea selectivă de 50 de ani, în România, subiectul managementului deşeurilor a fost abordat relativ târziu.  Practic, din anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, ţara noastră şi-a asumat o serie de ţinte şi obligaţii privind protecţia mediului şi managementul deşeurilor la care trebuie să ne aliniem. În consecinţă, începând din 2007, România a început o cursă contra-cronometru pentru recuperarea acestui decalaj. La nivelul judeţului Braşov, situaţia este destul de delicată în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, iar  provocarea Consiliului Judeţean Braşov şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI ISO Mediu Braşov (din care fac parte primăriile din judeţul nostru) este de a recupera cât se poate de repede terenul pierdut.
La nivel legislativ, în anul 2011 a fost aprobată Legea nr. 211 privind regimul deşeurilor care avea menirea de a reglementa modalitatea în care se vor gestiona deşeurile astfel încât să se reuşească atingerea ţintelor impuse de UE. În acest timp scurt pe care l-a avut la dispoziţie, România a încercat să preia din experienţa Uniunii Europene în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. De exemplu, a explicat preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ISO Mediu, Liviu Butnariu, „experienţa celorlalte state ale Uniunii a arătat că instalaţiile de gestionare a deşeurilor nu sunt fezabile decât în contextul în care au o dimensionare mai mare, procesează cantităţi mai mari de deşeuri, motiv pentru care linii de finanţare prin fonduri europene au fost deschise în cadrul unor programe care presupun gestionarea centralizată, gestionarea unitară a deşeurilor pe regiuni. Astfel, au apărut asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, care sunt structuri asociative alcătuite din unităţi administrativ teritoriale dintr-o anumită zonă sau judeţ şi care au menirea de a monitoriza serviciul de salubrizare a localităţilor pe termen lung, odată ce infrastructurile au fost create şi instalaţiile sunt funcţionale”.  
Totodată, a continuat el, în România, pentru evitarea blocajelor în implementarea proiectelor finanţate prin fonduri europene s-a stabilit ca optimă, soluţia în care o instituţie, unitate administrativ-teritorială regională, cu experienţă în accesarea fondurilor, să fie cea care depune aplicaţia de finanţare şi implementează proiectele de creare a infrastructurilor de gestionare a deşeurilor.
În intervalul 2010-2015 s-au accesat fonduri europene pentru crearea Sistemelor de Management Integrat a Deşeurilor în mare parte a României. În 36 de judeţe din ţară Consiliile Judeţene au accesat fonduri şi au creat Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Infrastructurile au fost predate Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, care la rândul lor au licitat delegarea serviciului de salubrizare a localităţilor şi a instalaţiilor de procesare a deşeurilor.
Prin operarea instalaţiilor şi monitorizarea sistemelor astfel create, s-a constatat că există încă loc de mai bine şi că legislaţia suportă actualizări şi modificări. „Pentru a se putea discuta de performanţă în managementul deşeurilor, problemele în implementare trebuiau să îşi găsească soluţii. Din punct de vedere strategic şi legislativ s-a elaborat şi aprobat în anul 2017 Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, iar în anul 2018 s-au modificat radical actele normative care prevăd detalieri ale gestiunii deşeurilor.  Practic s-a constatat că odată cu apariţia unor noi reglementări, care se impune a fi aplicate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din ţară, este necesară o etapă de tranziţie. Prin modele şi exemple de bune practici, respectiv prin verificări ale organelor şi instituţiilor abilitate s-a reuşit o cuprindere destul de mare laturii administrative, pentru actualizarea documentaţiilor cu includerea noilor prevederi”, a continuat Butnariu.
Totuşi, a precizat preşedintele asociaţiei, „acum peisajul ar putea părea gestionabil prin faptul că se poate trece la implementare, constatăm că există în prezent, în transparenţă decizională un nou set de acte normative menite să perfecţioneze sistemul şi care se doreşte a fi aprobate în perioada imediat următoare. Acest fapt se traduce printr-un nou start. Toate procedurile parcurse pentru înţelegerea legilor şi aplicarea lor la nivel administrativ, vor trebui reluate”.

Economia circulară, un pilon important în managementul deşeurilor
Preşedintele Asociaţiei ISO Mediu a menţionat că înainte de aderarea la Uniunea Europeană deşeurile au fost gestionate prin aplicarea modelului de colectare în amestec a deşeurilor municipale. Economia circulară reprezintă una dintre tendinţele către o gestionare eficientă a deşeurilor, însă, pentru a se ajunge la acest deziderat, este nevoie o perioadă de tranziţie pe trei piloni.
În primul rând, a menţionat Butnariu, este nevoie de reglementarea situaţiilor din punct de vedere administrativ, crearea pârghiilor de obligativitate legislativă. Transpunerea informaţiilor şi a obligativităţilor în toate formele contractuale şi de gestiune avute de unităţile administrativ-teritoriale din ţară, este un aspect important în ceea ce priveşte această etapă.
În al doilea rând, este nevoie de crearea unor norme de aplicare a legilor şi implementarea acestora de către operatorii de salubritate.
Al treilea pilon important îl reprezintă conştientizarea populaţiei şi învăţarea cetăţenilor cum se realizează colectarea separată, de ce este ea necesară şi convingerea lor să pună în aplicare comportamente prietenoase cu mediul.

2010 – 2015: Infrigement şi din cauza Braşovului, judeţul cu cel mai mare număr de depozite neconforme de deşeuri municipale
Judeţul Braşov reprezintă un caz aparte de abordare a subiectului managementului deşeurilor şi de gestionare administrativă, unde se impune o asumare unitară a responsabilităţilor. Aici problema nu a reprezentat o prioritate pentru nimeni, în ciuda faptului că toţi ne vedem cetăţeni europeni cu comunităţi europene.
În etapa 2010-2015 nu s-a reuşit accesarea fondurilor pentru crearea infrastructurilor de procesare a deşeurilor. Astfel, judeţul Braşov a avut pe raza administrativă cel mai mare număr de depozite neconforme de deşeuri municipale, care nu au fost închise conform prevederilor şi obligaţiilor europene. Aceste depozite au făcut obiectul unei proceduri de infringement şi a unui proces deschis împotriva României de către Comisia Europeană, luându-se hotărârea de condamnare. Prin eforturi substanţiale şi unitate, s-a deschis un program în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, pe care l-au putut accesa primăriile, practic bani din bugetul naţional şi cu ajutorul acestor fonduri au fost contractate lucrări de închidere a 6 din 8 depozite de pe raza judeţului Braşov.
Neexistând infrastructuri de gestionare a deşeurilor, nici salubrizarea localităţilor nu se realizează unitar. Astfel, fiecare primărie a fost obligată să identifice soluţii şi să ia măsuri pentru o gestionare cât mai apropiată de anumite standarde de calitate. Marii operatori de salubritate de la nivel naţional, nu sunt interesaţi de preluarea unei primării (comune sau oraş mic), situată geografic în zone mai greu accesibile şi astfel. Sunt situaţii  în care după 5 etape de licitaţii nu s-a prezentat nimeni cu oferte, motiv pentru care autorităţile locale au fost puse în situaţia de a înfiinţa propriile servicii de salubritate”, a explicat Liviu Butnariu.  
Pe de altă parte, judeţul Braşov va trebui să ia cât mai repede măsuri, asta pentru că legislaţia nu permite depozitarea deşeurilor care nu au fost tratate anterior sau neutralizate. „Pentru judeţul Braşov, opţiunile sunt: să facă turism cu deşeuri generând costuri exorbitante sau să creeze infrastructuri”, a precizat sursa citată.

Gestionarea deşeurilor, o provocare pentru fiecare cetăţean
Managementul deşeurilor implică doi actori: autoritatea şi cetăţeanul, care trebuie să „facă echipă” în rezolvarea acestei probleme. Ne place sau nu, deşeurile reprezintă responsabilitatea fiecărui om. Într-o existenţă în care fiecare dintre noi îşi doreşte să aibă lucruri, devine imperativ să cunoaştem perioada de viaţă a fiecărui produs şi mai ales ce se întâmplă cu produsul respectiv odată ce utilitatea acestuia pentru noi a dispărut.
Majoritatea activităţilor umane reprezintă şi surse de producere de deşeuri. Predarea resturilor materiale rezultate din activitatea casnică sau tehnologică respectiv industrială către un operator de salubritate nu este suficientă.
„Fiecare din noi trebuie să ne responsabilizăm asupra modului în care gestionăm deşeurile pe care le producem. Cutuma în România dictează ca gunoiul să fie predat salubristului şi acesta să îşi facă treaba mai departe. Acest model de abordare reprezintă din păcate unul din motivele pentru care rata de reciclare la nivel naţional este foarte scăzută. Totodată, crearea infrastructurilor de procesare nu va însemna soluţionarea problemelor în ansamblu. Dacă nu se realizează colectarea separată la sursă, apar probleme în folosirea instalaţiilor. Spre exemplu într-un ciur folosit pentru mărunţirea deşeurilor biodegradabile, dacă scapă un material de metal, acesta va putea compromite funcţionarea normală a instalaţiei, putând determina stricarea efectivă a echipamentului”, a încheiat preşedintele ADI ISO Mediu.  


 

+4 -2

Comentarii

'Balyko Terezia'

2021-07-31 12:14:31


'Sînt cadru sanitar pensionată de6 ani,cît lucram in spital,noi de pe scție le separam întepătoarele de seringi,hărtie, material moale,iar infirmierele le etichetau si depozitau pe o platformă dedicată deșeurilor.Cu ochii mei am văzut cînd au venit să ridice muncitorii goleau una peste alta sacii.De ce am pierdut timpul cu sortarea nu am înțeles.Zilele trecute am fost in holul de la Spitalul de urgența lapiramidă ,cît am așteptat acolo am văzut ca d-na care străngea gunoiul golea pe rînd pubelele 4 buc de diferite culori într-un sac negru.De ce se mai ocupă spațiul si așa de mic cu 4 pubele dacă gunoiul este adunat in același sac.Puteți verifica pe camerele de luat vedere din hol,dacă funcțiunează 19 iulie ,ora 8\n'

'Cetățean '

2021-07-30 16:26:35


'Fără constrîngeri nu se face nimic. \nLa Otopeni, pasagerii selectează gunoiul, iar firma de salubritate îl colectează la un loc.De ce?\nAmenzile U.E. pt necolectarea selectivă să le suporte firmele de salubritate. Nu populația.\nDegeaba comentăm aici. Trăiască corupția!'

Adaugă un comentariu

(nu va aparea pe site)
loading

Din aceeași categorie

banner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotionalbanner promotional